| = * timpul se naște | Nicoleta Iuhoș [10.Dec.18 14:27] |
| Aș îndrăzni să spun că acest text e foarte reușit și e păcat că a trecut neremarcat, prea puține vizulizări, nici un comm! Cu puțină șlefuire, îl puteai trece la "poezie". "timpul se naște cu prima mea clipire." (mi-a plăcut această idee - când dormi, nu conștientizezi trecerea timpului) Visul (coșmar?) descris de tine e viața cu zbaterile ei, încercarea de a răzbi spre lumină, spre cunoaștere - înțelepciune. Ciotul - cuțit este bastonul de mareșal pe care îl are fiecare soldat, ascuns? :) E șansa dată a priori pe care trebuie să știi/să înveți să o folosești? Pe plajă, îmi place multiplicarea eului de fiecare dată în poziția de cugetător ("toți sunt diferiți și toți sunt Unul"). Privirea este ghid spre cunoaștere, e puntea spre creier și încă un îndemn la cugetare. Țipăt de nou-născut apoi urlet de moarte: succint ai surprins călătoria prin viață care de fapt e o căutare a iubirii: Afrodita sau Athena? În momentul contopirii cu iubita, te regăsești și căutarea încetează, nimic nu mai contează. Ea e matricea. E începul și sfârșitul. | |
| = ia acest lut si modeleaza-l | Adrian Boruga [08.Oct.07 21:49] |
| din cutit devin lut. te astept sa tai in carne vie si sa oferi sufletelor noastre ceea ce se ascunde in adancuri. | |