| = uneori e prea puțin, dar nu și acum...nu pe aceste versuri | Farcău Pavel [27.Mar.04 17:32] |
| simt același lucru, și ființa mea strivește vise încă neîmplinite, sugrumă orice adiere de flux adormit în sînul mării, nu mai puțin "mă revoltă lipsa de mișcare A verbelor uitând de conjugare", de ce să stea totul, la picioarele mele, în nemișcarea cea dintîi, iar eu "ațipind în iarba nenuntită" să "Trăiesc pentru-a trăi"....de ce atîta repaos...în ființa unora..."E prea puțin"......e prea puțin de ceva vreme mă faceți să stau lipit de calculator, dar știu că nici ziua de azi nu a trecut în zadar... să ne re-citim sănătoși D-le Adrian | |
| = prea putin? | Nick Sava [27.Mar.04 21:05] |
| Ma bucur in numele celor ce te citesc pentru acel mesaj in care ti-am spus despre acest site. Mai ales ma bucur petur indrazneala ta de a iesi aici, printre noi, cu versurile tale. Nu cred deloc ca e prea putin ceea ce faci. | |
| = Adagio, la primele 12 Sonete | Adrian Erbiceanu [10.Dec.18 14:27] |
| Risipitor, ca tot ce stă sub soare, Ți-e tihna -tot mai prinsa în arsură- Un zbor de ne-ncetată aventură, Pe care o dorești în repetare. De-atâtea ori, încins de-alergătură, În tine te revolți -o meditare Blocată-ntre ieșire și intrare- Că lași mirese-vis, la cotitură. Neputincios, atunci, constrâns de Lege, -De-o lumea ce te ziduie-n cofrete- E dreptul tău să ceri să te Dezlege. Dar, când îi simți chemarea de “Pecete”, Ti-e timpul, copt, de a te reculege Și de-a te răzbun: Scriind Sonete! | |
| = Timpul coacerii | Adrian Munteanu [28.Mar.04 18:09] |
| Adrian, Curat asa. A trebuit să mă coc, ca să revin la formule care nu sunt întotdeauna cele mai comode. Este și aceasta o răzbunare, uneori cu " auto " în față. Va veni vremea să adaug și eu comentarii poetice. | |
| = Corectie la "adagio..." | Adrian Erbiceanu [28.Mar.04 19:22] |
| Corectie Ultimul vers a se citi: "Si de-a te razbuna: Scriind Sonete! | |