| = evadând | Florina - Daniela Bordieanu [26.Oct.04 15:41] |
| de prea multe ori am trait senzatia sufocarii ca sa nu aud ecoul primei strofe. de prea multe ori iubirea, claustrofoba iubire, a primit doar gestul timid al unei fluturari de perdea si tot de-atatea ori am urât speranta pentru ca s-a lasat atat de usor orbita de-un scancet. de prea multe ori s-au risipit gandurile ca praful dintr-o pieire a viselor. si totusi, ce simplu e gestul de lut al luminii: un far, niste valuri. si-o mare. cu bine, D. | |
| + ziduri | Mae Stanescu [26.Oct.04 17:10] |
| frumoasa caligrafie a frustrarii! "si sorb racoarea marilor, tacut", senzatia ca tot ar mai fi ceva de trecut... | |
| = Dana și Mae | Adrian Munteanu [26.Oct.04 18:02] |
| Dana - dacă nu ar fi tema, cu penumbrele și înstrăinările ei, citindu-ți discursul aș putea spune " gând la gând cu bucurie ". Mae - un pic mai bine pentru ziua mea de azi. Cu mai puțină frustrare. Nu vă puteți imagina ce dragi îmi sunt prezențele voastre. | |
| = Așa de trist... | Anda Andrieș [26.Oct.04 20:25] |
| "Doar până la perdele se îndură S-ajungă gestul hărăzit iubirii." Dacã ferestrele sufletului sunt deschise cu siguranța iubirea va ajunge și dincolo de perdele... Anda cu drag, | |
| = adim | Camelia Petre [26.Oct.04 21:40] |
| ne-am putea ascunde intr-o singuratate rece, taioasa. sunt anumite momente in care dorim sa evadam din noi spre oriunde... sau poate dorim sa lepadam anumite amintiri...sau poate...reusit tablou! | |
| = Anda și Camelia | Adrian Munteanu [27.Oct.04 19:05] |
| Anda - a fost un sonet cu altfel de iubire filtrată printre cuvinte. Iubirea pentru spațiul neângrădit de legi și canoane. Tot iubire se cheamă, nu-i așa ? Poate mai importantă decât cealaltă. Camelia - e bine că păstrăm speranțele. Exact ai tradus ce aș fi vrut să se simtă. | |