| = detalii nepoetice | Madalin Ciortea [30.Apr.07 16:45] |
| Stiu, iti plac filmele romanesti postdecembriste. Insa nu numai (d)in florile raului, cele moderniste, se culege samanta de vis. Prea jurnalistica si naturalista exprimarea. Imagini frante, fara continuitate. | |
| = Re: Mădălin Ciortea | Irina Lazar [30.Apr.07 17:20] |
| Păi ce să spun...e vorba doar de niște impresii brute. De-aia, textul e trecut la personale. Cât despre florile răului...sunt într-adevăr o admiratoare, iar material este berechet zic eu. | |
| = mie mi-a placut | Fluerașu Petre [01.May.07 00:25] |
| Irina, mi-a placut atmosfera acestui poem, imi pare incarcata cu anumite simboluri foarte apropiate tie... Reusesti sa transmiti emotii prin intermediul cuvintelor si asta e foarte bine... felicitari, mie unul mi-a placut cu drag petre | |
| = Re: Fluerașu Petre | Irina Lazar [01.May.07 10:24] |
| Petre, mulțumesc mult pentru aprecieri. În urma observațiilor lui Mădălin am mai simplificat puțin, fluidizând construcția textului. Varianta originală era mai greoaie. Dacă ție ți-a plăcut, înseamnă că am reușit. | |
| = Imi place foarte mult! | Oana Moraru [01.May.07 14:24] |
| Este imaginea trista, dar adevarata a Romaniei... Nu trebuia trecuta la personale. Cred ca tara noastra are nevoie de astfel de poezii! Felicitari! Cu drag, Oana Moraru | |
| = Re: Oana Moraru | Irina Lazar [01.May.07 14:33] |
| Oana, nu știu dacă țara noastră are nevoie de astfel de poezii, dar eu sigur am...:) E o imagine pur personală și o încercare de creionare mai mult a unei stări sufletești. Te mai aștept pe la mine :) | |
| = Se vede, totul se vede... | Nicolae Popa [02.May.07 22:16] |
| Ciudățenia acestui poem a devenit și mai ciudată după ce am deschis imaginea Irinei Lazar de pe această pagină ca să înțeleg că totul e mai mult decît o ciudățenie. E vorba de niște "spaime invizibile" pe care cineva chiar vrea să le facă invizibile, deși cititorul adevărat s-ar cuveni să le vadă... Și chiar le vede, cînd e vorba de Irina Lazar. | |
| = Ciudățenii și spaime | Irina Lazar [02.May.07 22:27] |
| Mi-ar plăcea tare mult să-mi spui care sunt acele spaime pe care le-ai deslușit. Imaginea de pe pagina mea...da, spune multe. Nu întâmplător e acolo. :) E o contradicție în ce spui. Ciudățenia te duce cu gândul la ceva inexplicabil. Ori, pe de altă parte, cititorul adevărat poate "vedea" și, deci, explica. | |
| = Păi, | Nicolae Popa [02.May.07 22:42] |
| totul e la vedere: "frumos, spiralat pe coli de hârtie cu antet" ca să nu mai zic de ceea ce zici în continuare: "doar acolo exiști alături băieții cu tricouri gigolo îți aruncă priviri (...) priviri de tramvai, liliac rupt," și încă "n-a venit încă ziua aceea (...)să îmi spun că e timpul / să termin cu ce-am început." Așadar, nimic mai clar decît teama te a sfîrși cu unînceput... Ce mai, mi-a plăcut poemul. Mai e nevoie de alte explicații? | |
| = Răspund pe cât pot | Irina Lazar [02.May.07 23:16] |
| Teama de sfârșit, da. Teama de a mă sfârși cu un început, nu mă gândisem...poate pe undeva, subliminal, există. Până la urmă așa cum am spus undeva mai sus, acest text este reflexia unei stări sufletești. Dacă și-a găsit și "cititori adevărați", cu atât mai bine. Oricum, explicațiile se pot întinde la infinit :) Mulțumesc :) | |