Members comments:

= schimband sistemul de referinta
Ben Ami
[07.Feb.06 07:40]
Sunt din ce in ce mai amarat pe masura ce inaintez in lectura povestirilor de pe acest site. Prea multa durere, suferinta, extinctie. Sperantele care mi se ofera ca alternativa lipsesc, ori sunt inlocuite de indemnuri la resemnare.
Cumva, infricosat, ce-i drept, ma gandesc ca e ceva in neordine cu mine. Ar trebui sa aud voci care sa ma indemne la mai mult... somn?
Ei bine, nu pot sa accept una ca asta, nu pot sa cred ca fiinta umana nu se poate ridica dincolo de conditionarile de natura strict fiziologica (si creierul face parte din corp!, la fel enzimele, hormonii si, in general, substantele care ii intretin "functionarea").
Sa aiba "bios"-ul nevoie de o astfel de carapace pentru a putea dainui? Sa fie doar "dainuirea" cea mai importanta-ntre toate cele cate le avem de "surprins"? Sa nu fie nimeni interesat de ce am putea gasi "dincolo" de o functionare nicicum peste o limita a permanentelor reprosuri adresate naturii noastre IM-PER-FEC-TE?
Deci, cat inca traim, cum putem inclina balanta vietii in favoarea noastra? Doar huiduind moartea? S-a catarat in varful piramidei sistemului nostru referential? Sunt intristat!
O sa-mi revin, desigur, dar as prefera impreuna cu toti cei din jurul meu... daca se poate!

To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !

= schimband sistemul de referinta	Ben Ami [07.Feb.06 07:40]
Sunt din ce in ce mai amarat pe masura ce inaintez in lectura povestirilor de pe acest site. Prea multa durere, suferinta, extinctie. Sperantele care mi se ofera ca alternativa lipsesc, ori sunt inlocuite de indemnuri la resemnare. Cumva, infricosat, ce-i drept, ma gandesc ca e ceva in neordine cu mine. Ar trebui sa aud voci care sa ma indemne la mai mult... somn? Ei bine, nu pot sa accept una ca asta, nu pot sa cred ca fiinta umana nu se poate ridica dincolo de conditionarile de natura strict fiziologica (si creierul face parte din corp!, la fel enzimele, hormonii si, in general, substantele care ii intretin "functionarea"). Sa aiba "bios"-ul nevoie de o astfel de carapace pentru a putea dainui? Sa fie doar "dainuirea" cea mai importanta-ntre toate cele cate le avem de "surprins"? Sa nu fie nimeni interesat de ce am putea gasi "dincolo" de o functionare nicicum peste o limita a permanentelor reprosuri adresate naturii noastre IM-PER-FEC-TE? Deci, cat inca traim, cum putem inclina balanta vietii in favoarea noastra? Doar huiduind moartea? S-a catarat in varful piramidei sistemului nostru referential? Sunt intristat! O sa-mi revin, desigur, dar as prefera impreuna cu toti cei din jurul meu... daca se poate!