| = + | Silvia Goteanschii [17.Sep.10 09:19] |
întunericul din cameră devine patern - interesantă filiație. romantism și individualism. și neiubirea tomnatică pe linie masculină. plăcut. îndeosebi versurile:mă așez pe bănci și las să înceapă în mine ploaia pe care am adunat-o de atâta vreme în pușculiță / pe marginea patului lama de ras are un început de rugină, inclusiv sângele care curge în sus silvia | |
| = Semn de toamnă | Aurel Sibiceanu [17.Sep.10 10:18] |
| Nu știu de ce, dar poemul acesta are o măsură trakliană modernă; poate prin solaritatea bine drapată, deși tema este de penumbră sentimentală. Nici un cuvânt în plus, nici unul în plus... Felicitări | |
| = raspunsuri | ștefan ciobanu [17.Sep.10 11:04] |
| silvia, multumesc de citire si semn lasat dl. aruel, decorul este de penumbra si soarele o exceptie care confirma regula (de aceea este soare sergent). va multumesc de citire | |
| = frunza ploaia | Irina Nechit [17.Sep.10 15:23] |
| Tonul e prea egal, monoton, neutru. Parcă e scris în pauza dintre două stări, dintre două poeme. Sună a clișeu "rugina transformată în trandafir". Ceva mai proaspătă e "ploaia adunată în pușculiță". Personificarea întunericului nu e credibilă. Versuri cu adevărat puternice: mi-aș tăia venele dacă aș ști că sângele va curge în sus și va forma un cer Poate că e necesară o plimbare urgentă prin metrou? Mai citim, Irina N. | |
| = irina | ștefan ciobanu [17.Sep.10 15:46] |
| ''rugina transformată în trandafir'' cliseu??? de ce? esti sigura? ''Personificarea întunericului nu e credibilă.'' de ce nu e credibila? si totusi tu ai nivel de stelutar. de ce? | |
| = pornind de la titlul tău mi-a irizat altul: | silviu viorel păcală [17.Sep.10 17:29] |
| "în toamna asta nu mă iubesc" și aș fi vrut să-l folosesc dar e prea aproape de starea ta și renunț. Un text bun, prefer ultima strofă. | |
| = nu vad de ce | ștefan ciobanu [17.Sep.10 20:07] |
| nu ai folosi titlul. plus ca eu nu cred ca se potriveste cu poezia mea. chiar te rog sa o faci daca simti ca vine din inspiratie. multumesc de semn | |
| = întunericul din cameră devine patern | Alexandru Gheție [18.Sep.10 01:00] |
| e un text bun, ștefan... pleci de la acel întuneric patern care te plimbă prin parcuri și închei firesc cu o singurătate apăsătoare, sufocantă. Aici întunericul e o ipostază a singurătății, sau invers, dar asta nu are importanță. Ploaia din pușculiță, lama-trandafir, sângele-cer, toate atrag... Cel puțin pe mine care văd aici un text reușit ca stare, imagine, profunzime, intensitate, firesc alex | |
| = alexandru | ștefan ciobanu [20.Sep.10 11:09] |
| raspund cu intarziere si imi cer scuze. ma bucur ca ai citit poemul acesta micut si ca ti-a facut placere. cu sinceritate | |
| = hmm | ana dumitru [21.Sep.10 23:51] |
| cred ca trebuie sa scapi de versul acesta pentru ca este fara sens/logica... 'mi-aș tăia venele dacă aș ști că sângele va curge în sus și va forma un cer' in spatele lui motivatia este de neinteles-defapt poti schimba cu -'m-as taia daca as sti ca sangele va curge in sus si va forma un cer' altfel spus- imi place versul pentru ca il vizualizez dar semnficatia lui nu are alt scop doar ajuta la vizualizare si crearea unei stari-iar ideea sinuciderii ...hmm nu o vad incadrata astfel | |