| = elia (și cu clodia) | Alexandru Gheție [30.Jan.10 00:33] |
| da, zdravăn! am citit, am citit, am citit. urletul tău are tot ce-i trebuie, așa poți strivi "lipsa ritmului liniștea ca o rupere de viață". sunt niște imagini tare puternice aici: "țevi de gheață verticale lipite unele de altele/pare naiul vântului,pic pic pic aș putea să-mi închipui apa/laringele ciudat vibrând,în subsolul împărăției prizonierii somnului rupându-și cătușele"... Dorul de sunet, de ritm, de depărtarea de a nu fi, pleacă însă de la un vers simplu, curat ca lacrima: "vreau să-mi aud ochiul". Apar aici sentimente de spaimă, dor, neputință, revoltă, etc, toate adunate parcă în vocala luuungă din "ajutooor". mi-a plăcut ps - poate că subtitlul nu prea se potrivește versurilor, sau aș lăsa simplu: amplificator... cu drag, alex | |
| = *** | Iakab Cornelia Claudia [30.Jan.10 16:33] |
| cine este elia-clodia, asta care a surzit? nu ar fi prea grav, daca ea n-ar fi vocea. atat vocea. nu are nimic de spus daca nu aude in toate. si raspunde cam ca un ecou. | |
| = iakab claudia cornelia | Nache Mamier Angela [31.Jan.10 11:09] |
| în acest poem constatam interferente între muzica si cuvinte:"zoom în/tevi de gheata verticale/lipite unele de altele/pare naiul vântului" "pic pic pic as putea sa-mi închipuo apa/laringele ciudat vibrând/rock de primavara" un final frumos si misterios:"în subsolul împaratiei /prizonierii somnului rupându-si /catusele/ma doare lipsa ritmului linistea ca o rupere de viata" p.s. MOTANUL CU PORTOCALA PE CAP ESTE O CAPODOPERA DE UNDE L-ATI SCOS? | |