| = hmmmm | ana dumitru [08.Mar.09 18:31] |
| în aripele timpului ce se stânge se-nalță ale mele doruri nejelite și vuietul de lacrimi neplânse acum se zbate-n timpane cântând al nemuririi păs ar trebui cateva modificari-aripele=aripile ,stange=strange insa as renunta la "ce se strange" -nu-si are rostul,logica in loc de "si" vuietul -inlocuieste cu iar poezia este intr-un fel de neinteles avand un singur punct "de sprijin" care poate sa-i dea un sens- "nemuririi pas" . | |
| = - | Paul Simion [09.Mar.09 15:53] |
| Ana , multumesc pt comentariu, am vrut sa exprim un sentiment al meu , ce i drept e cam ambiguu | |