| = Este interesantă | nicolae tomescu [11.Dec.11 01:10] |
| această poveste versificată spusă parcă de un martor ocular al retragerii, din iarna anului 1942-1943, după bătălia de la Staligrad, Cotul Donului, prin Stepa kalmucă. Pare neverosimul episodul întâlnirii românilor, ce se retrăgeau, cu o subunitate germană și obligarea lor de a se întoarce la Stalingrad. Cei prinși în "punga Stalingradului" fie au murit, fie au fost luați prizonieri, fie -cei mai norocoși- s-au întors, dar în mod organizat, în garnizoana de pace(precum cei din regimentul 9o infanterie). Oricum soldații nu hoinăreau de unii singuri, pe cont propriu, spre casă. Cei ce o făceau erau declarați, pe bună dreptate, dezertori. Cărare-mi iau, ascunsă, prin codru, spre Hodin Nu este vorba oare de Hotin? Ar fi interesant de aflat de unde v-ați inspirat. Cu gânduri bune | |
| = Va multumesc pentru vizita si timpul acordat! | Giuroiu Constantin [15.Dec.11 07:02] |
| Aveti dreptate! E gresit "Hodin", corect e "Hotin". Sunt mai multe greseli, nu e singura... Dupa ce am citit despre acele evenimente, mi-am imaginat personajele si intamplarile lor. Stiu ca realitatea e alta, mi-am imaginat doar... | |