| = = | Mihaela Popa [03.Sep.23 22:37] |
| o scriere pl[cută, originală strofa cu care am rezonat mult, având aspect ludic "Poetu-i cântă un prohod Naturii moarte, Soarele șchioapătă, schilod Și nu mai poate." | |
| = Mulțumesc! | Sorin Stoica [04.Sep.23 07:06] |
| Mulțumesc, Mihaela! | |
| = E toamnă iar... | Nuta Craciun [04.Sep.23 13:21] |
| Dacă e ”septembrioză acută” atunci sigur e toamnă, îndoiala din versul final nu prea își are locul! :) Poezia după părerea mea nu face risipă de imagini impresionante, se leagă şi se dezleagă sensuri într-o formulă poetică proprie. Mi-a plăcut: ”E toamnă iar și ruginim /Cu voluptate”, aici am găsit o semnificaţie prelungită în metafizic unde eul îşi construieşte mica lui odisee... | |
| = Haide! | Sorin Stoica [04.Sep.23 13:53] |
| Dacă e să despicăm firul în 4 e bine, nu prea e toamnă, că e cald încă! Deci "poate" e corect. Adică ce, Nichita era exact când zicea ce zicea sau Eminescu vorbind despre luceferi duși cu pluta? Hahaha | |
| + Îmi place tot! | Emilian Lican [04.Sep.23 14:23] |
| Un ritm deosebit într-o cochetă compunere de toamnă! :) Foarte bine! | |
| = Cu mulțumiri | Sorin Stoica [04.Sep.23 14:32] |
| Mulțumesc, Emilian! | |