| = m-am grăbit să recitesc... | Silvia Guță [02.Oct.05 19:06] |
| Mi-am uitat si eu visul pe o rană, cândva... probabil încă mai e acolo... nici eu nu mai știu... și rana lui nu s- vindecat din cauza mea... "acolo ecoul rima cu rana adanca la fel cum plange o stanca impunsa de vant" Tăcerea asta pe care o clădești din cuvinte e mai adâncă decât orice liniște... un mic sfat: diacriticele cresc mult intensitatea primei impresii... | |
| = cer- catifea | Lory Cristea [22.May.05 09:38] |
| ,,ce folos ca acolo era cerul zidit catifea ochi risipit`` ce frumos ai gasit tu cerul in poemul acesta, trist, dar frumos, leaga-ti ranile, sa vad ce scrii apoi :) cu drag - Lory | |