= "desculță noaptea" | Alina Livia Lazăr [01.Jun.05 03:37] |
Nuța, n-am văzut de mult un porumbel scuturându-și picurii de ploaie adunați hai-hui. Imaginile poemului tău au forță, aproape că vad un clip cu tot ce descrii. (nu e un "t" la "veșminte"?! se poate să circule zurbagiu cuvântul ăsta ori... mintea mea) Aș simți și iz ușor senzual, dacă nu m-ar încânta mai mult ideea luminii atingerii. Adică, într-un fel, tot aia.:) E târziu, mă iartă. Noaptea mea are deja pantaloni ! :) prietenesc, Livia | |
= Ananei:) | Lory Cristea [01.Jun.05 06:58] |
,,ciorapul alunecă pe glezna luminii desculță noaptea se scutură de tristețe ca un porumbel după ploaie`` si aceasta parte, luata singura e o intreaga poezie, in care tu ai alcatuit pretioase imagini Anana...tu, cu noaptea ta desculta:) cu drag citesc - Lory | |
= Anana | Lucia Firefly Popescu [01.Jun.05 08:51] |
Da, e un intreg prima strofa, am vazut si eu, dar a spus-o Lory inaintea mea. Dar si a doua... Am zambit...:) Portelanurile lui nelinistite, freamata in intuneric pe-acolo... curioasele.. :) Drag, Licurici. | |
= desculta, dimineata ... | Nuta Craciun [01.Jun.05 09:03] |
fete dragi, m-ati scuturat de tristete, nu exista distante, nici durere, daca va am alaturi :) multumesc Anana | |
= "desculta noaptea" | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
Numai o imagine vie feminina, aproape fragila ca de stica, aproape lasata in voia mainilor ce-si "dispută la nesfârșit veșmintele întunericului meu". Poem sensibil, cuprinzind esentele ca-ntr- pirueta de cuvinte. Frumos, de cite ori poposesc pe scrierile tale desprind imagini traite intr-o sinceritate bine colorata. Drag, Ela | |
= opinie | Tanasescu Nicolae Constantin [01.Jun.05 11:02] |
senzualitate, rafinament, ciorapi lycra, piele de portelan... foarte frumos si expresiv acest text, are forta. imaginea porumbelului care se scutura este magnifica placut mult incantat | |
= foc de frumos | florin bratu [01.Jun.05 11:06] |
o expunere atenta, un construct bazat pe o antiteza esentila (lumina-intuneris) in care mainile lui stau parca la centru (d.p.d.v. tehnic al constructului). incantat, ca din ce in ce mai des in ulimul timp | |
= Zbor de lumină | Magdalena Dale [01.Jun.05 11:21] |
Mâinile de porțelan ce-și dispută veșmântul tău de întuneric, mă fac să sper că noaptea se poate scutura de tristețe, lăsând loc unei lumini blânde, iar porumbelul după ce se scutură de ploaie va zbura din nou spre casa visurilor... Cât de frumos te-ai scris, au mai spus-o alții înaintea mea, dar simt nevoia să o repet și eu! Cu drag, Magdalena | |
= Picat din lună (după deportare), | Corneliu Traian Atanasiu [01.Jun.05 12:01] |
desculț în ploaia căzută de pe aripile porumbelului. Dacă glezna nu mi-ar fi atît de casantă, mai c-aș sălta de bucurie. Întunericul tău mă înveșmîntează. Voluptuos. | |
= numai în mâinile tale... | Ruxandra Moholea [01.Jun.05 21:13] |
O dimensiune ludică a existenței: lumina și tristețea, albul și întunericul, mâinile cu veșmintele, ciorapul cu glezna...- un joc nesfârșit de lumini și umbre, de "esențe" și "măști". | |
= Trecator prin intunericul umed al iubirii | Ionescu Alexandru [02.Jun.05 00:34] |
daca vrei sa stii, ti-am luat-o inainte... intr-un fel... oricum, piesa este delicata ca intunericul din care iti croiesti vesmintele... si presupun ca porumbelul e alb, nu? Alexandru P.S. De ce lucrurile bune trebuie sa fie intotdeauna atat de simple: "numai mâinile tale - porțelanuri albe își dispută la nesfârșit veșmintele întunericului meu" ? | |
= raspunsuri | Nuta Craciun [02.Jun.05 00:52] |
sa fi intampinat cand te intorci acasa tarziu, singura, trista, de cuvinte atat de frumoase e mai mult decat minunat, de-abia acum simt ca daruiesc, ca nu ma risipesc degeaba... ma bucur de oameni ca voi, va multumesc tuturor pentru cuvintele voastre | |