| = virginia-secrete | Nache Mamier Angela [06.Oct.09 15:15] |
| un timp imemorial care se degajeaza din haikurile acestea pline de un farmec greu de definit îmi închipui placerea secreta pe care o ai în timp ce le creezi bravo virginia,maestra a cuvintelor rare si mai ales a sensurilor lor ascunse | |
| = Frumoase poeme | Dan Norea [06.Oct.09 15:43] |
| Virginia, săptămâna asta ai fost într-o formă de vârf. Să le iau pe rând, în ordine crescătoare. Primul e relativ corect, dar "veștedă" îmi sugerează "umedă", ceea ce e mai puțin plauzibil pe o "vreme însorită". Ultimului i-aș reproșa doar pluralul "dealuri". E greu să vizualizezi "turma" coborând de pe "dealuri". Imaginea în schimb e tare frumoasă. Al doilea -laureatul- e ireproșabil. Felicitări! | |
| = Amurg de toamnă | Virginia Popescu [06.Oct.09 16:51] |
| Dragă Angela, eram cât pe-aici să scriu în franceză. De când mi-am mutat ambasada pe Agonia franceză, mi-am schimbat și felul de a gândi, adică gândesc mai mult în franceză. Îți mulțumesc mult pentru felul tău de a vedea lucrurile, de a scote efecte inedite din modestele mele haikuuri. Dar asta ține, cred eu, de marea ta sensibilitate... | |
| = Un petec de cer | Virginia Popescu [06.Oct.09 17:10] |
| Dan Norea, surpriza e cu atât mai mare cu cât te știu foarte pretențios și "cârcotaș", în sensul bun al cuvântului. De aceea e bine să vadă ochiul critic. Cu frunza veștedă nu sunt totuși de acord. Îți dau sinonimele din dicționarul de sinonime: veșted,ă = 1.ofilit, uscat, trecut, fanat (fr) 2. palid, șters, vlăguit. Sinceră să fiu, nici mie nu prea mi-a plăcut "frunza veștedă". Am oscilat între: veștedă și uscată. Au același număr de silabe. zi însorită - lângă mine pe bancă frunza uscată La al treilea, ai perfectă dreptate. Și mie mi-a plăcut imaginea, dar dealuri cu o singură turmă, nu prea merge. O să-l mai gândesc. Mulțumesc mult, dragul meu coleg și cârcotș ! Te mai aștept! | |
| = de suflet... | Teodor Dume [06.Oct.09 20:58] |
| multă căldură de suflet aici printre eleganța rostirii *bazinul din parc - printre frunze căzute un petec de cer* aprecieri! cu sinceritate, teodor dume, | |
| = bună ziua (seara?) căciulă!... | ioana matei [06.Oct.09 21:19] |
| Virginia Popescu, despre un fel de numitor comun ce parcă rostește: protejati-vă!... aici cuvintele par însoriri bolnave...de în...sorire ...ce frumos! | |
| = Bazinul din parc | Virginia Popescu [07.Oct.09 00:19] |
| Teodor Dume, mulțumesc pentru vizită și aprecieri. În ultimul timp vin din ce în ce mai rar pe aici și îmi face mare plăceere când văd că prietenii nu m-au uitat. Cu același respect și prietenie! | |
| = Zi însorită de toamnă | Virginia Popescu [07.Oct.09 00:33] |
| Dragă Ioana, ai multă dreptate în ceea ce spui! Soarele din haikuurile mele tânjește după vara care a trecut, așa cum tânjesc și eu. De aceea mă bucur de fiecare zi de toamnă însorită, de fiecare petec de cer senin și chiar de o frunză îngălbenită care vine să-mi țină tovărșie pe o bancă din parc... Îți mulțumesc de trecere prin toamna mea! Tu rămâi aceeași persoană sensibilă pe care o știu. | |
| = poemele tale | Cristina Rusu [07.Oct.09 16:20] |
| zi însorită - lângă mine pe bancă frunza veștedă dacă spui zi însorită te poți gîndi la un kigo de primăvară sau vară. frunza veștedă este un kigo de toamnă. problema nu ar fi că se bat cap în cap ziua însorită cu frunza veștedă, deși amîndouă în același poem nu prea merg, derutează, mai degrabă că se începe primul poem cu un kigo și se sfîrșește cu altul. totul este frumos, o zi însorită iar apoi frunza veștedă ce arată umezeala, ziua ploioasă. imaginea nu este rea la primul poem dar versurile mai trebuie puțin aranjate. dacă începi să citești poemul te simți bine, este o zi însorită, luminoasă, totul pare că dă o stare de bine și armonie, o zi liniștită, mai departe apare imaginea ta pe o bancă, ceea ce completează primul vers, deci e bine, apoi apare frunza în context. mă așteptam sau cititorul se așteaptă ca pe bancă lîngă tine să fie altceva. un jurnal, un aparat de fotografiat. ar fi mers o imagine de genul zi însorită - lângă mine pe bancă caietul cu amintiri, albumul cu poze, doar fotografia ta..etc ți-am dat trei variante. ultima este poate cea mai concludentă. atăt timp cît tu ești singură pe bancă inseamnă că te poate completa poza lui, el nefiind acolo. cam așa am văzut eu primul tău poem. al doilea are o imagine bună. este un poem cu imagine bună, această imagine susține versurile. petecul de cer care se vede dintre frunze este frumos. eu zic că imaginea ajută mult un poem haiku. amurg de toamnă - de pe dealuri coboară noaptea cu turma ce zic eu că ar trebui schimbat aici, ultimul vers. nu poți să zici noaptea cu cineva. de pe dealluri coboară/ noaptea și ciobanul, dau doar un exemplu. asocierea de cuvinte nu e potrivite. de prima dată cînd am citit poemul mi-am dat seama că acel vers nu îmi suna bine. și cuvîntul dealuri ar fi mers la singular, vorba lui Dan. poate mergea mai bine așa amurg de toamnă - de pe deal coboară un cioban cu turma este un poem simplu dar frumos. am trecut pe la tine bia | |
| = Un cioban cu turma | Virginia Popescu [07.Oct.09 18:04] |
| Dragă Cristina, îți mulțumesc mult pentru analiza detaliată a celor trei haikuuri, dar la primul rămân în continuare la părerea mea. Frunza veștedă nu înseamnă umedă, am dat explicațiile din dicționarul de sinonime. Apoi toamna sunt multe zile însorite și chiar fierbinți. Ceea ce am vrut eu să exprim este pe de o parte ideea de singurătate, tristețea, pe care această frunză veștedă, uscată, ruginie, etc. nu face decât să o sublinieze. Citind primul vers, te aștepți la ceva anume, dar ultimul vers dărâmă totul printr-un paradox. Ori, din câte știu eu, paradoxul se folosește destul de des în haiku. Dar fiecare are propriile percepții. Eu am explicat din punctul meu de vedere. La al treilea, ai realizat într-adevăr ceva frumos. Felicitări! | |
| = Un bob de mărgăritar care descrețește fruntea și îndeamnă la meditație! | Simina Silvia Șcladan [15.Nov.09 11:47] |
| Dragă Nadja, Te descopăr prin fiecare Haiku scris parcă cu sufletul. Nu voi comenta fiecare poem, dar cred că acest tip de poezie este ca un bob de mărgăritar care reunește esența trăirilor poetului. Știind că reușești să faci aceste poeme să fie apreciate și în limba franceză, admirația mea este și mai mare. Felicitări! | |
| = Haikuul e un lucru foarte mare | Virginia Popescu [15.Nov.09 20:15] |
| Dragă Simina, ca să-l parafrazez pe Guță Popândău care spunea că "Iubirea e un lucru foarte mare", am să spun și eu: " A scrie un mic haiku e un lucru foarte mare, pentru care trebuie să muncești foarte mult". Din zecile de caiete în care tot exersez de mai bine de un an, nu știu dacă aș putea să selectez câteva care să mă mulțumească pe deplin, ca să nu mai vorbesc de cerberii haijini. Cu cât te străduiești mai mult să scrii haiku, cu atât îți dai seama cât ești de departe de el. Dar nu poți să te oprești sau să te întorci din drum. Spuneam eu odată că mă simt o biată furnică escaladând muntele Fuji. Acum cred că înțelegi mai bine. Îți mulțumesc de trecere! | |
| = septentrion | Petruț Pârvescu [05.Dec.09 19:06] |
| *** eleganta, detasare... adaug, minand realul - pe hartie doar umbra printre cuvinte! | |
| = O frunză veștedă | Virginia Popescu [05.Dec.09 21:01] |
| Bună seara, Petruț Pârvescu! Îți mulțumesc pentru trecere prin toamna mea! În ultimul timp am impresia că din mine nu a mai rămas decât o umbră pe hârtie. Poate într-o zi voi reveni la viață. | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [26.Dec.09 14:40] |
| *** revin, era o incercare, despre o posibila definitie a poeziei! Sarbatori fericite! | |
| = Poeme | nicolae tomescu [26.Dec.09 14:50] |
| ce fiecare, în felul său, încorporează multă Poezie Sărbători fericite și un an, ce va veni, de excepție. Cu respect | |
| = Parcă ieri era toamnă ! | Virginia Popescu [26.Dec.09 17:34] |
| Petruț Pârvescu, îți mulțumesc mult pentru semn și urări! Cum iarna vine mereu după toamnă, o să-ți las și eu un mic semn de iarnă: astăzi zăpada mă apasă pe umeri – parcă ieri toamnă Îți urez un AN NOU cu multe bucurii și împliniri pe toate planurile! | |
| = Credință, Speranță, Iubire ! | Virginia Popescu [26.Dec.09 17:54] |
| Nicolae Tomescu, mă simt onorată pentru cuvintele pe care mi le-ai scris. Cu toții așteptăm Anul Nou cu multă speranță în suflete. Cum pseudonimul meu înseamnă Speranță nu ar trebui să uit că el e legat de Credință și Iubire. Fie ca Noul An să aducă în inimile tuturor aceste trei daruri din "Epistola către corinteni" a apostolului Pavel! Un An Nou cu bucurie și multe împliniri! | |
| = toamna | Dana Stefan [26.Dec.09 20:58] |
| daca intrebi un pictor prin ce analogii ar putea asemui de exemplu, zborul unui fluture, ca sa-l poata vedea si un nevazator, artistul ar spune: zborul fluturelui sa ti-l imaginezi ca pe o aroma a bostanului copt toamna in cuptor..e ciudat cum lumile chiar si diferite, vazute si nevazute, pot fuziona pe margini..haiku-urile tale - un alt fel de anotimp al feliei nevazute a Lumii... iar despre toamna: in fiecare an aceeasi alta, pe-o singura iubita o adora si o schimba..:) Sarbatori fericite!, doamna Linea | |
| = Misterul sferelor cerești | Virginia Popescu [26.Dec.09 21:37] |
Dana Ștefan, Probabil că o boare te-a adus pe aripi nevăzute și te-a țesut din fulgi de nea. Cred că a venit vremea să ies din lunga mea toamnă și să mă îndrept spre tărâmurile virginale ale Hiperboreei, unde stelele se agață de coarnele renilor și unde idealul de zbor s-a îndeplinit, după spusele lui Nichita. Mă simt mai mult decât onorată de un asemenea popas pe modesta mea pagină și drept mulțumire, o să-ți dedic unul din micile mele poeme ca unei cunoscătoare și admiratoare a marelui Brâncuși. Te rog să primești totodată urările pentru un An Nou cu multe bucurii și realizări deosebite! Domnișoarei Pogany În ochii tăi ciudați și nefirești, Răsfrângi misterul sferelor cerești. Nadja | |
| = * | George Pașa [23.Apr.11 10:34] |
| Singura imagine care nu mi s-a părut în regulă sau, mai degrabă, este mai greu de redat prin mijloacele pe care le presupune un haiku o constituie aceea a "frunzelor căzute". Cred că referirea este la frunzele în cădere, prin care se poate vedea acel "petec de cer". Totuși, poate că trimiterea ar putea fi și la acel bazin, văzut ca "un petec de cer". În traducerea mea pe russkaia.agonia.net, am încercat să respect fidelitatea originalului. Sper că se va aproba într-o săptămână-două. Revin târziu la acest grupaj, deși l-a, citit de mai multe ori. | |
| = Completare | George Pașa [23.Apr.11 10:54] |
| Revin, cu scuzele de rigoare, fiindcă se pare că imaginația mea tinde azi spre 0! Imaginea aceea e fidelă realului, fiindcă în apa bazinului se reflectă cerul. Era așa de simplu! Corectare: "l-am citit" | |
| = Zi insorita de sarbatoare | Virginia Popescu [23.Apr.11 11:59] |
| As incepe mai intai cu un "LA MULTI ANI! Si cum poemele mele nu mai corespund anotimpului prezent, m-am straduit sa le actualizez putin, dandu-le o tenta primavaratica. Acum, cand le privesc retrospectiv, le vad si defectele, dar ele corespund unei anume etape si le voi lasa asa cum au fost scrise atunci. Da, cerul vazut printre frunzele din bazin era un trompe-l'oeil, o reflexie a celui de sus. Iti multumesc pentru gestul frumos si-ti dedic de ziua numelui cele trei poeme de primavara. zi însorită – lângă mine pe bancă un fluture alb bazinul din parc – printre umbre de sălcii petice de-azur câmpul după deal – plugarul și soarele urcă-mpreună | |
| = Referitor la ”Un petec de cer” - Haiku: | Nicolae Sorina [22.May.11 14:57] |
| acum, spontan mi-a venit expresia aceasta: ce este frumos, și lui Dumnezeu îi place! Preferatul meu este: ”bazinul din parc - printre funze căzute un petec de cer”. Mult succes pe mai departe. Sorina. | |