| + Că-n firea bolnavă totemul e stors | Veronica Valeanu [27.Aug.10 14:30] |
| Emilian ce descoperim noi aici! :)) ceva-ul care indiferent cum se deghizeaza sub timpuri, tot acelasi ramane si nu se sterge niciodata, doar se transforma ce mult as vrea sa mai am si eu un caiet din ala... | |
| = ...gândul te strigă: "Neața, Oedip!..." | Monica Manolachi [27.Aug.10 14:48] |
| Emil, găsesc binevenită revenirea asupra a ceea ce scriai altă dată. A uni momentul de atunci cu prezentul dă un sens. Îmi place și cum transpare tonul prezentării, un pic trist, un pic ghiduș -- a împăcare cu sine, cu limitările prezentului. | |
| = salut ideea | Geta Adam [27.Aug.10 15:05] |
| nu stiu cati ani aveai tu in caietul de dictando. salut ideea. am si eu un caiet cu poeme scrise intre clasele a 5-a si a 8-a, vreo doua din liceu. caietul poarta nume pentru fiecare an: "caietul copilariei", "caietul caisilor", "caietul zburdalnic", samd. o mare duiosie ma cauta cand il deschid. si n-am mai facut-o demult, asa ca intr-un fel iti multumesc. poemele sunt dragute, sa nu le piersi, Emilian, sa nu le pierzi;-) | |
| = re | emilian valeriu pal [27.Aug.10 15:35] |
| Onorat de treceri si aprecieri. Pentru cine se intreaba, in fotografii se vede cite un rind de liniuite. Asa tineam eu ritmul poeziei. Mai poet ca atunci nu cred ca am fost si voi fi vreodata. Acum, sa zicem ca scrisul e un fel de forma de socializare. Culmea e ca inca mai pastrez chiar prima poezie pe care am scris-o vreodata, pe un vocabular(cum era pe atunci). Iar pe coperta am triungurile din Twin Peaks si mottoul "Fire walk with me". Se pare ca focul asta chiar merge cu cine vrea sa-l care dupa dinsul. Multumesc inca o data. | |
| = timp in cerneala | Anni- Lorei Mainka [27.Aug.10 18:43] |
| de buna voie nu se desparte nimeni de caietele lui , nu stiu pe cineva care sa fi zis: ma duc la gunoi cu amintirile mele! ai avut noroc , da, multi le-au pierdut fara sa vrea, sau le-au dat in grija si nu le-au mai primit..... curatenia de a fi este ce scoti tu aici la iveala.....poate asta e "a fi poet"...si chiar crezi ca poetii sunt mai respectati de femei? aha, nu stiam..... dar cu poetele cum e? | |
| = Brazdă adâncă... | Aurel Sibiceanu [27.Aug.10 20:15] |
| Experiment? Poate, dar mie mi se pare că este mai mult decât atât! Dumneata erai poet de atunci, din anii cei mici... Reformulez, simt că nu-ți place, așa că o voi face ajutându-mă de Nichita: "Nu există poeți, există doar poezia!" Cetirea acestor texte mi-a îmbogățit ziua de azi. Mulțumesc! P.S.: Hm, parcă înțeleg mai bine și de ce ai avut atâtea meserii și ocupații!!! | |
| = anni, aurel | emilian valeriu pal [28.Aug.10 09:30] |
| Pe mine m-a facut sa zimbesc aceasta reintoarcere. La momentul respectiv poezia nu era una din preferatele mele. Eram mai mult cu Mircea Eliade si proza rusa. Oricum, in 1998 mi se parea ca sint geniu.:)). Multumesc de semne. Iar caietul are o semnificatie aparte. Initial am vrut sa inchei cu ultima coperta pe care se afla Stasul si pretul de 1,2 lei, produs in 1986. A fost un caiet de teza(pentru cine mai tine minte cum era caietul de teza), al elev care invata cu maica-mea. Restul caietelor mele sint toate cu coperti lucioase, aduse din Italia(deh, avantajul unui liceu catolic, printre altele). Ramasesem fara caiete si am gasit, intr-un sertar caietul de teza, cu o singura foaie scrisa. Am rupt fila respectiva si asa a ajuns in mindra mea posesie. | |