| + despre | Ștefan Petrea [30.Dec.16 09:25] |
| Textul dumneavoastră transmite atât de multă emoție încât sentimentul filial devine aproape palpabil pentru cititor... Aș considera că fac o crimă dacă nu aș înstela... Un poem mare, domnule! | |
| = Dacă nu facem lucrurile când trebuie vine o zi când e prea târziu. | Ioan Grigoraș [30.Dec.16 20:00] |
| Mulțumesc, Ștefan! Am scris poemul în urmă cu 4 ani cu durere în suflet că nu puteam niciodată să ajung să-mi colind mama de sărbători. Anual acesta nu a vrut să mă mai aștepte și la începutul lunii noiembrie a plecat într-un loc unde s-a întâlnit cu tata și cu surorile ei să fie de sărbători împreună. Dumnezeu s-o odihnească! | |
| + să mă ierți, mamă... | Teodor Dume [30.Dec.16 16:30] |
| rândurile de față nu se pot citi decât în tăcere pentru că MAMA esta comoara sufletului. de fapt este moștenirea sufletului blând și delicat, o moștenire, singura, pe care trebuie să o păstrăm ca pe o biblie a ceea ce suntem. nu discutăm aici despre respectarea sau nu a canoanelor scriiturii ci despre un sentiment, cel mai profund care ne este comun tuturor. și poate că este singurul luminez calea fiilor înspre sufletul tuturor mamelor cu sinceritate, t.dume, | |
| = Iubirea pura, profunda si prodigioasa de mama | razvan rachieriu [31.Dec.16 10:11] |
| Iubirea de ''mamă'' e cea mai pură, profundă și prodigioasă iubire, ''cuvintele-s de prisos'' și nu pot reda exhaustiv sentimentele rafinate pe care le nutrim pentru mamă, de aceea poezia ta sensibilă a rezonat atât de armonios cu sufletele celor ce au citit-o. | |
| = sufletul de mamă e blând și iertător | Ioan Grigoraș [31.Dec.16 12:24] |
| chiar dacă uneori vremurile ne duc departe de casa părintească și uităm sau nu avem timp să-i mai trecem pragul. Mulțumesc, Teodor! | |
| = regret | Ioan Grigoraș [31.Dec.16 12:24] |
| că nu am știut întotdeauna să mă ridic la nivelul acestei iubiri. Un An Nou minunat, Răzvan! | |
| + Emotionant si sublim | lupu ionut catalin [05.Jan.17 20:50] |
| Am descoperit mai tarziu acest poem, dar merita stea, merita amintit. Pentru emotia pe care o transmite (recunosc ca nu mi-am putut opri lacrima din ochi) si pentru alcatuire (totul este oranduit din suflet in fiecare cuvant, in fiecare rima). | |