Members comments:

+ Două părți de poem ca două părți contrare ale realității durerii
Dragoș Vișan
[25.Jul.23 08:38]
Nu se poate! Un discurs poetic despre sau mai bine spus c-un boem, în prima parte, autopersiflant, "să-mi bat joc de mine", "simt satisfacția de câine,/ scăpat, cu lanțul după el...", iar apoi cu mileul amintirilor din cuplu. Sensibil, emoționant, antitetică trecere de la stadiul de câine ce și-o ia în viață, ca un Degringo al lui Geo Dumitrescu, puțin băgat în seamă și leul oferit pe mileu celui în febra creației de catre iubita ce-a plecat... de șapte ani.
"Tăcerea-i de mormânt". Trist, afectiv, bahic și atât de pregnant contemplativ, ca la Mihail Crama și Gheorghe Pruncul, dar original, aparte prin tot ce este misterios.




To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !