= pe principiul | Stanica Ilie Viorel [06.Dec.23 23:26] |
primul venit, primul servit:)) vă invit să citiți și, dacă vă place, lăsați un comentariu ca să fie bulgăreală cu spor! spor!:)) | |
= “simt cum ninge devreme“ | Zavalic Antonia-Luiza [06.Dec.23 23:54] |
“umblu desculț să-mi alin durerea în albul de vată dacă vor trece și alții pe unde am pășit să nu se prindă suferința de ei“ Un poem despre maturitate, despre acceptare, despre dragoste asumată și sinceră. Frumos scris, cred că în acest concurs cu toții suntem câștigători, indiferent de scor. Felicitări! Cu bucuria lecturii, Antonia. | |
= una dintre | Ottilia Ardeleanu [07.Dec.23 00:44] |
cele mai frumoase poezii citite în concurs până acum! ce să spun mai mult decât că este sensibilitate, metaforă, imagine... frumos! succes! | |
= pas desculț prin zăpadă | Ioan-Mircea Popovici [07.Dec.23 02:40] |
Las semnul de pas desculț prin zăpadă Tălpile mele încinse mă dau de gol, din plin Martor și actor la gâlceava clipelor lungi Nici n-am început bine bulgăreala cu amintirile Că m-am trezit ieșit din ultima oră de miercuri În prima oră de joi, Ceea ce-ar fi deja o eroare de orientare Stelele căzătoare, care sunt mai norocoase/ Cad la mine pe plajă sau în mare.../ Una din Stele este Fata Mării,/ Cu valurile furtunii sărite peste Dig/ Am ajuns la amicul Yannelis-Alexis Pipirig/ Care tocmai primise-o cărămidă-n tâmplă/ Se mai întâmplă, a spus el, ștergând cu un bulgăre, rana… Bila se rostogoleşte pe portativ căutând un motiv să se oprească într-un tiv cu iubire şi fericire… | |
= Vai, | Maria Mitea [07.Dec.23 05:02] |
ce finuț, ai scris, Ilie! mie asta îmi place la nebunie, și o văd desinestătătoare, ”uneori îmi șterg urmele lăsate prin zăpadă ca nu cumva, atunci când apare soarele, să încolțească din ele bujorii” asta cu rana, aș scrie altă poezie cu ea, ”rănilor de pe tălpi care au rămas din primăvară, de la petalele ce-au căzut sub o brumă târzie, din miez de vară, al pietrelor arse, tribut și de la ploile ascuțite ce-au izbit în mine, aruncate toamna de vânt” și apoi iar, ” dacă vor trece și alții pe unde am pășit să nu se prindă suferința de ei” sună bine rău, și apoi ultima iar m-a cucerit : ”simt cum ninge devreme în anotimpul acesta târziu fiecare fulg de zăpadă, dacă nu e primit cu bucurie, devine un strop de fericire pierdută așa că, arunc hainele de pe mine, cu scaieți cu tot, și merg afară unde, gol, primesc secunda topirilor și trăiesc liniștea care se naște sub pătura caldă a acceptării” Ilie, nu am curaj să te Bulgăresc cu așa material finuț, :) | |
= O | Liviu-Ioan Muresan [07.Dec.23 10:29] |
primă strofă a amintirilor, a retrăirii și protecției; apoi revenirea într-un prezent nostalgic, o meditație asupra fragilității, năzuințelor și adevăratelor simțiri, o încercare de a echilibra sentimentele prin rațiune; și, la final, detașarea, înțelegerea trecerii, acceptarea. Strunite bine cuvintele. | |
= câteva | Miclăuș Silvestru [08.Dec.23 11:22] |
aluzii și iluzii pe sens și contrasens înfățișate asemenea fulgilor stângaci și jucăuși ai primei ninsori. O notă și mai hazlie ce mă împinge spre capra vecinului am văzut în: „însă fericirea... fericirea-i altfel! te bucuri dacă o vezi la altul dar, dacă nu-i a ta, nu se prinde de tine ” Ceea ce te caracterizează, d-le Viorel, conclude fulgăreala textului: „trăiesc liniștea care se naște sub pătura caldă a acceptării”. Lecturat c-un zâmbet... de plăcere!!! Succes! | |
= părere | Liviu Nanu [08.Dec.23 17:06] |
Discurs după discurs, după discurs...ca o cascadă. Cam obositor, Mi-ar fi plăcut o idee mai clară pe care s-o îmbraci cu metaforă/e. Așa dă impresia unui zgomot de fond neclar. Ca o ninsoare așezată pe care o urmărești pe geam în toiul nopții, așezat lîngă șemineu cu un pahar de coniac în mînă. Doar că în loc de Martell e Cava D'oro. | |
= Liviu | Stanica Ilie Viorel [08.Dec.23 17:17] |
ideea este clară, foarte probabil nu este prezentată cum ar trebui alambicat, mi-a spus cineva și da, ai dreptate, nu a prins rod de poezie din punct de vedere al metaforei, este un text pe care, în mod obișnuit, l-aș fi încadrat la personale un discurs, așa este! dar te asigur, ideea este acolo, dar nu m-am priceput să o fac vizibilă voi mai lucra pe acest text pe care l-am scris în 10 minute la birou, după ce am văzut invitația pentru concurs, dar aveam ideea creionată înainte, am ajustat un pic pe temă mulțumesc pentru opinie! | |
= Dragă Tego | BogdanGeana [08.Dec.23 20:42] |
Ce ai scris tu aici este cu adevărat special, iar Liviu intuiește asta, dacă începe să saliveze după coniac, pe care cu mare generozitate îl bea și dacă e Cava... Sunt în asentimentul lui, doar că m-aș exprima puțin altfel: este atât de frumos la secțiunea AȘA DA, încât căutând AȘA NU am găsit atât de multe pioneze cu colțul în sus de care nici pneurile mele nu au scăpat. Și problema e că nici măcar nu vorbim aici de întreruperi ciclice, egale, ci de întreruperi din care doar două secvențe scapă. Cele două AȘA DA cu care cred că ai câștiga orice concurs, în orice limbă și împotriva oricărui concurent. Dar AȘA NU-urile ar trebui să lipsească cu desăvârșire. Ai zis că tindeai spre personale. Bine, păi dacă era să fie așa, de ce te explici? De ce, „uneori” (care poate fi suplinit printr-un simplu trecut), de ce „așa că” și de ce calupul acela manierist cu pătura? Nu te crede nimeni, Pătura versus să nu se prindă suferința de ei. Get real! Câtă umanitate față cu Cătălin Radu Tănase, reporterul de teren. NU vrei să fii reporter de teren, vrei să rupi din tine, nu să transpui. Chiar și așa însă, zbaterea te salvează. Esti Holden Caulfield, dar era mai sănătos să ne transmiți asta în maxim 10 rânduri. Și personajul ăsta îți aduce marele premiu. P.S. E chiar de remarcat cum noi, când prindem puțin timp la serviciu scriem câte o poezie. Generația are un anomalie în sistem. Felicitări!!! AȘA NU: uneori că aceasta este ca scaiul poate și d'asta mi-a plăcut mereu bulgăreala, așa că, „primesc secunda topirilor și trăiesc liniștea care se naște sub pătura caldă a acceptării” AȘA DA: „umblu desculț să-mi alin durerea în albul de vată dacă vor trece și alții pe unde am pășit să nu se prindă suferința de ei;” „ninge devreme în anotimpul acesta târziu fiecare fulg de zăpadă, dacă nu e primit cu bucurie, devine un strop de fericire pierdută” | |
= Bogdan | Stanica Ilie Viorel [08.Dec.23 21:11] |
chiar ai dreptate! referindu-mă la părțile cu așa nu culmea, pe unele le observ la alții ce e drept, textul nu l-am mai recitit după postare dar, este clar, sunt niște bulgări bolovănoși pe acolo pe care i-au remarcat și tare mă bucur că mi-ai și spus, concret, cu exemple (mă ajută mult) *** nu știu la voi cum este, dar la noi serverele uneori rumegă și atunci mai trag un ochi pe net, ori ies la o tură de relaxare a cervicalei *** mulțumesc pentru opinie! foarte folositoare | |
= am răspuns opiniilor | Stanica Ilie Viorel [09.Dec.23 01:30] |
prezentate de Liviu și de Bogdan pentru că au făcut observații critice pe text și am dorit să nu considere că le ignor mă abținusem să răspund comentariilor de tip vot ca să nu ocup spațiul pe prima pagină de comentarii (un fel de discreție), dar urma să ofer mulțumirile tuturor, după concurs cred că la ora asta nu "deranjez" spațiul, așa că transmit mulțumirile mele acum, tuturor celor care au făcut gestul prietenesc de bulgăreală după concurs voi posta textul modificat pentru că, într-adevăr, are balast și suferă din punct de vedere al exprimării deci, mulțumesc vouă!:)) | |
= Concluzie: | Emilian Lican [10.Dec.23 09:29] |
Am citit un monolog despre fericire... Așa este fericirea: Scurtă, intensă și apare de câteva ori în viață, topindu-se precum un fulg de zăpadă: ,,de cum te atinge" Eu cred că fericirea este la fel de șmecheră pentru toată lumea deoarece dacă ar fi permanentă începem la un moment dat să ne ținem de prostioare și de la ele apar necazurile, apoi invidiile când alți oameni sunt fericiți... Cam așa înțeleg eu textul tău! Cu plăcerea bulgăritului! :) | |
= Emilian | Stanica Ilie Viorel [10.Dec.23 11:54] |
"- viața e grea! - în raport cu ce?" firul de ață este unic în percepția omului acest text are titlul Secunda topirilor și îl voi posta, corectat, după terminarea concursului mulțumesc! | |