| + Tego, | Emilian Lican [25.Feb.24 14:34] |
| Lecturâd textul tău liric aproape la fiecare fragment, instantaneu mă gândeam să fac o recenzie de bun augur, dar recunosc sunt egoist, iar amintirile mele au prioritate... :) Poezia ta îmi amintește de prima mea poezie, scrisă cred pe la 13 ani după o lecție la fizică despre ,,lumină", încheiată deosebit de frumos de către domnul profesor cu poezia ,,La steaua" de Mihai Eminescu. Profit de prilejul comentariului pentru a împărtăsi cu voi prima mea poezioară: Amintiri Dragi şi scumpe amintiri, Ah, urme trecătoare! Acum suntem şi nu vom fi Pe-al vieții drum plimbare... În pragul casei, stăteam, Gândind la tinerețe, La crucea vieții abătând Un moft al tinereții! Apa trece dar pietrele rămân, Iar când ajung la bătrânețe Dispar şi ele în râu curând Lăsând în urma lor tristețe... Da, ar fi bine dacă am rezolva problema existențială mutând pietrele dar râul vieții se duce spre inevitabila cascadă a morții... Am lecturat cu bucurie și apreciez cu plăpânda steluță! | |
| = cu frâu liber | Miclăuș Silvestru [25.Feb.24 14:37] |
| ori fără vreun frâu... e bine să folosim și pietrele de râu... în construcții, ornamente ori... doar de aruncat înapoi în râu. Citit cu plăcere! Continuare plăcută! | |
| + oameni... | Teodor Dume [25.Feb.24 14:55] |
| îmi aduce aminte de jocurile copilăriei cu pietre din râu săvârșin o construcție pe râul ce ne despărțea anii cipilăriei de adolescentă! Revenind e un text bine reliefat pietre de râu personale [ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Stanica Ilie Viorel [TEGO ] 2024-02-25 | | "cândva am adunat pietre din râu le-am folosit să construiesc un oraș blocul școala cinematograful librăria stația de autobuz doar una din fiecare pentru că era un oraș mic am decupat din hârtie oameni și copaci mulți castani și niște plopi " luminez sincere aprecieri! | |
| = răspunsuri | Stanica Ilie Viorel [25.Feb.24 15:49] |
| Emilian păi la 13 ani erai "bătrân" deja aveai un spirit viu la o așa vârstă! felicitări băiețelului! să nu te desparți de el! frumos interpretat textul, mulțumesc! Teodor și nici că putea să stingă-n noi focul vârstei altceva decât râul poate că ar fi atâtea de spus despre pietrele acelea, despre toate cele... mulțumesc! Silvestru chiar și stăvilar să fie, să se mai liniștească apele mulțumesc! | |
| + în ultimul timp, | Ottilia Ardeleanu [25.Feb.24 16:10] |
| scoți dinăuntru orașe, construcții, ziduri, uite, chiar și pietre de râu... au o capacitate anume de a răscoli trecuturi, copilării, adolescențe, iubiri... există în acestea o blândețe cu care îți exprimi nostalgia, durerea, speranța, dorințele... este de remarcat și aici, de aceea, apreciez, în felul meu... | |
| = Ottilia | Stanica Ilie Viorel [25.Feb.24 17:05] |
| un comentariu care folosește asemenea cuvinte cred că este dorit de oricine cu drag primesc! bucuros să aflu că este un text pe plac mulțumesc! | |