City of Residence: Bucuresti-Romania
Has default language


Biography Alexandru Macedonski

Personal Webpage Alexandru Macedonski


 Use this address to access this author page : 

These are the most recent texts of this author:

These are the most recent texts of this author:

Comments:

:

Page: 3 : 2 : 1

Rondelul orasului din Indii :
Poetry 2002-07-17 (558 hits)

Rondelul orasului mic :
Poetry 2002-08-28 (661 hits)

Rondelul orelor : Omnia vulnerant, ultima necat
Poetry 2002-07-17 (632 hits)

Rondelul plecarei :
Poetry 2002-07-17 (701 hits)

Rondelul privighetoarei :
Poetry 2002-07-17 (629 hits)

Rondelul rozei ce înfloreºte :
Poetry 2004-04-10 (1116 hits)

Rondelul rozelor ce mor :
Poetry 2002-07-17 (905 hits)

Rondelul rozelor ce mor :
Poetry 2004-04-09 (3685 hits)

Rondelul rozelor de august :
Poetry 2002-07-17 (1180 hits)

Rondelul tiganilor :
Poetry 2002-07-17 (602 hits)

Rondelul trecutului :
Poetry 2002-07-17 (675 hits)

Se duce... :
Poetry 2004-12-27 (1019 hits)

Sentinþã : (din periodice)
Poetry 2005-07-13 (820 hits)

Strigãtul inimii :
Poetry 2005-05-03 (432 hits)

Stuful de liliac :
Poetry 2005-01-06 (897 hits)

Sub stele :
Poetry 2005-06-18 (901 hits)

The Moon Rondel :
Poetry 2005-10-17 (670 hits)

The Sonnet of Gems :
Poetry 2005-10-27 (571 hits)

Unuia : Epigrama
Personals 2003-01-15 (1077 hits)

Urã :
Poetry 2005-05-08 (4599 hits)

Ursitoarele :
Poetry 2004-12-28 (869 hits)

Valþul rozelor :
Poetry 2004-11-11 (2440 hits)

Vânt de toamnã :
Poetry 2004-12-27 (811 hits)

Vaporul morþii :
Poetry 2005-05-08 (771 hits)

Vis de mai :
Poetry 2005-05-08 (765 hits)

Vis de mai :
Poetry 2005-12-21 (709 hits)

Visul fatal :
Poetry 2005-07-01 (481 hits)

ÞÃRÂNA :
Poetry 2004-04-09 (767 hits)

Biography Alexandru Macedonski

ALEXANDRU MACEDONSKI
(1854 - 1920)

Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet ºi prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român.

Nãscut la Bucureºti în mahalaua "Precupeþii-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, cãpitan de panduri, participant la revolta din 1821 ºi adept al Eteriei. Tatãl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor douã provincii româneºti unite. A devenit Ministru de rãzboi al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Pãrãianu din mica boierime olteneascã.

Cea mai mare parte a copilãriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatãlui Adâncata-Pometeºti, pe valea Amaradiei, în judeþul Dolj.

În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pãºit pragul celei mai vechi (ºi mai importante, pe atunci) ºcoli primare a Craiovei din epoca sa, ºcoala de la biserica Obedeanu.

Dupã absolvirea cursurilor ºcolii primare, viitorul poet este înscris, în septembrie 1865, în prima clasã a Colegiului din Craiova

Plecat dupã absolvirea clasei a IV-a gimnazialã, la numai 16 ani, în strãinãtate, colindã de unul singur Austria, Italia, Elveþia, apoi din nou Italia, pentru a se stabili, în 1872, la Bucureºti.

Poezia lui Macedonski este eclecticã, are elemente împrumutate de la Parnasianism, simbolism, sau Romantism.
-----

Este fiul colonelului (apoi general) Al. Macedonski, cel care a avut mare rol la alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Principatelor Unite (24 ian. 1859). Poetul s-a nascut la Craiova, petrecându-si copilaria la mosia parinteasca din apropiere. Învata la Craiova, Viena si Italia. Debutând la 18 ani (Prima verba, 1872), a scris versuri timp de 50 de ani.

Ducând o viata agitata, a fost ziarist neiertator, prefect de judet etc. Fire irascibila, i-a atacat pe toti, inclusiv pe Alecsandri, aflat în culmea gloriei, cu o epigrama. Cea mai mare gafa, însa, a fost faimoasa epigrama împotriva lui Eminescu, când acesta înnebunise:
" Un X... pretins poet, - acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum...
L-as plânge daca-n balamuc
Destinul sau n-ar fi mai bun
Caci pâna ieri a fost nauc
Si nu e azi decât nebun. "

Toata opinia publica s-a coalizat împotriva lui Macedonski, care a trebuit sa se expatrieze, de buna voie, la Paris. Aici a scris multa vreme în franceza, dar nu s-a impus. Întorcându-se în România, initiaza mai multe reviste, între care "Literatorul" (1880-1885) a facut scoala literara remarcabila (Cincinat Pavelescu, St. Petica, G. Bacovia, T. Arghezi, I. Pillat s.a.)

Ne da o poezie superioara în volumele: Excelsior, Flori sacre, Poema rondelurilor (capodopere ale literaturii noastre).

Orgolios si lipsit de simtul realitatii, s-a înconjurat cu o ceata de tineri admiratori, la cenaclul sau celebru, stând în "tronul poetului", de unde da un aer de oficiere sacra a poeziei. Locuieste aici, într-o casa din strada Dorobantilor, unde la etaj, în salonul cu plusuri rosii, e tronul special pictat de fiul Alexis. Pe masa ard lumânari. Poetul citeste versuri cu voce învaluitoare, împarte laude discipolilor si inele cu pietre false.

În 1920, toamna, e tintuit la pat (boala de inima). La 23 noiembrie e în agonie. Pelerinaj de discipoli în odaia muribundului. Pe 24 noiembrie, cere avid parfum de trandafiri, pe care-l inhaleaza si expira extatic: Rozele! Astfel se stinge, fiind înmormântat la Bellu.