City of Residence: Bucuresti-Romania
Has default language


Biography Alexandru Macedonski

Personal Webpage Alexandru Macedonski


 Use this address to access this author page : 

These are the most recent texts of this author:

These are the most recent texts of this author:

Comments:

:

Page: 3 : 2 : 1

Accente intime :
Poetry 2005-05-03 (761 hits)

Acºam dovalar :
Poetry 2005-10-15 (849 hits)

Alea jacta est :
Poetry 2005-10-15 (863 hits)

Amintiri :
Poetry 2005-05-12 (807 hits)

Apolog :
Poetry 2005-05-08 (1001 hits)

Aripi :
Poetry 2005-05-12 (905 hits)

Asupra primului meu volum : excelsior
Poetry 2005-07-14 (1060 hits)

Avânt :
Poetry 2005-05-08 (872 hits)

Buchetul :
Poetry 2004-11-28 (1126 hits)

Bucolica undã :
Poetry 2005-05-08 (918 hits)

Când aripi... :
Poetry 2003-09-25 (839 hits)

Când toate trec ºi-mbãtrânesc :
Poetry 2005-05-03 (717 hits)

Chipul poeziei :
Poetry 2005-06-16 (720 hits)

Cîntecul ploaiei :
Poetry 2004-04-10 (1152 hits)

Cu mortii :
Poetry 2005-06-11 (668 hits)

Cu morþii :
Poetry 2004-11-26 (1022 hits)

De-as sti... :
Poetry 2003-09-25 (929 hits)

Desperarea :
Poetry 2005-10-19 (882 hits)

Biography Alexandru Macedonski

ALEXANDRU MACEDONSKI
(1854 - 1920)

Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet ºi prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român.

Nãscut la Bucureºti în mahalaua "Precupeþii-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, cãpitan de panduri, participant la revolta din 1821 ºi adept al Eteriei. Tatãl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor douã provincii româneºti unite. A devenit Ministru de rãzboi al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Pãrãianu din mica boierime olteneascã.

Cea mai mare parte a copilãriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatãlui Adâncata-Pometeºti, pe valea Amaradiei, în judeþul Dolj.

În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pãºit pragul celei mai vechi (ºi mai importante, pe atunci) ºcoli primare a Craiovei din epoca sa, ºcoala de la biserica Obedeanu.

Dupã absolvirea cursurilor ºcolii primare, viitorul poet este înscris, în septembrie 1865, în prima clasã a Colegiului din Craiova

Plecat dupã absolvirea clasei a IV-a gimnazialã, la numai 16 ani, în strãinãtate, colindã de unul singur Austria, Italia, Elveþia, apoi din nou Italia, pentru a se stabili, în 1872, la Bucureºti.

Poezia lui Macedonski este eclecticã, are elemente împrumutate de la Parnasianism, simbolism, sau Romantism.
-----

Este fiul colonelului (apoi general) Al. Macedonski, cel care a avut mare rol la alegerea lui Al. I. Cuza ca domn al Principatelor Unite (24 ian. 1859). Poetul s-a nascut la Craiova, petrecându-si copilaria la mosia parinteasca din apropiere. Învata la Craiova, Viena si Italia. Debutând la 18 ani (Prima verba, 1872), a scris versuri timp de 50 de ani.

Ducând o viata agitata, a fost ziarist neiertator, prefect de judet etc. Fire irascibila, i-a atacat pe toti, inclusiv pe Alecsandri, aflat în culmea gloriei, cu o epigrama. Cea mai mare gafa, însa, a fost faimoasa epigrama împotriva lui Eminescu, când acesta înnebunise:
" Un X... pretins poet, - acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum...
L-as plânge daca-n balamuc
Destinul sau n-ar fi mai bun
Caci pâna ieri a fost nauc
Si nu e azi decât nebun. "

Toata opinia publica s-a coalizat împotriva lui Macedonski, care a trebuit sa se expatrieze, de buna voie, la Paris. Aici a scris multa vreme în franceza, dar nu s-a impus. Întorcându-se în România, initiaza mai multe reviste, între care "Literatorul" (1880-1885) a facut scoala literara remarcabila (Cincinat Pavelescu, St. Petica, G. Bacovia, T. Arghezi, I. Pillat s.a.)

Ne da o poezie superioara în volumele: Excelsior, Flori sacre, Poema rondelurilor (capodopere ale literaturii noastre).

Orgolios si lipsit de simtul realitatii, s-a înconjurat cu o ceata de tineri admiratori, la cenaclul sau celebru, stând în "tronul poetului", de unde da un aer de oficiere sacra a poeziei. Locuieste aici, într-o casa din strada Dorobantilor, unde la etaj, în salonul cu plusuri rosii, e tronul special pictat de fiul Alexis. Pe masa ard lumânari. Poetul citeste versuri cu voce învaluitoare, împarte laude discipolilor si inele cu pietre false.

În 1920, toamna, e tintuit la pat (boala de inima). La 23 noiembrie e în agonie. Pelerinaj de discipoli în odaia muribundului. Pe 24 noiembrie, cere avid parfum de trandafiri, pe care-l inhaleaza si expira extatic: Rozele! Astfel se stinge, fiind înmormântat la Bellu.