E lungă povestea și eu deja prea copil...dar nu am mai citit de mult pe site-ul ăsta nimic. În ultima vreme am tot căutat oameni pe care îi cunosc. Deh, tabieturile provincialilor mediocri, restrânși la saluturi de complezență. Dar nici măcar lor nu le-am comentant vreodată nimic...indiferența mizerabilă plecată din rușinea că nu i-am sunat...
Iar în vremea chiar de pe urmă am citit numai textele neprimite. M-am trezit și eu sfânt camuflat :) Dar știți ceva? Nici măcar acelora nu le-am scris nimic...
Și mă trezesc astăzi în zori (știu, folosesc a doua oară verbul ăsta, dar cei care mă cunosc știu că ar merita mai iute pus în practică) că nu am biografie....aici, pe site:) și văd că aproape toți cei mai tineri și mai poeți (asta e, sunt gânduri personale, nu:)? nu au....cei mai bătrâni își completează conștiincios...totul.
asta e bine...sau e rău...nu aruncați cu piatra....nici cu altceva...doar că pe voi vă întreb, ai mei :), pierduții mei și nesunați, ce putem să ne scriem acolo, fără a fi de maron, dacă într-o dimineață ca asta vrem să ne sinucidem?
P.S. Sinucis serios...de-acela...cu moarte:)