Mergea pe un drumeag
deasupra mãrii
Îl cãlãuzeau pãsãrile
pe urmele strainicilor
ce pe vremea fãrã de cuvinte
mergeau pe brațul de insulã
sã se așeze în mare.
El însã ducea cu el cântarea,
nuiaua de alun cu care se sprijinea
de stânci
se transforma pe rând
în șarpe,
scoicã
și apoi femeie
Gândul și ochii
oglindeau numai insula-balenã
ce îi mângâia privirea
de om-ocean,
ce poartã cu el
mereu, tot mai departe,
pe drumeagul dus de pãsãri,
cântarea celor o mie de cuvinte.