poveștile secundei le scrie un ev,
într-un strop de ploaie încape întreg Pământul –
să vorbesc despre veșnicie mi-ar fi de ajuns un început de poveste
.
a fost odată - și ni se pare unic
prea e taină și că va rămâne încă, a fost odată ruptă
zaua care ținea timpul fără verb și de atunci
tot hălăduie Universul în sinea lui până ce ecoul sunetului dintâi se va rătăci
- eu, scriind aici de peste un sfert de veac despre secundă și tu, care
iminent vei citi, împreună, suntem pe creasta unui val al ecoului
un soi de electroni între timpuri și ape
ori suntem pietre săltând luciul neștiind cărei mâini datorăm verbul