Eglogã marinã
de B. Fundoianu

În van îþi zbuciumi valurile, Mare!
În van te zvârli spre sorii de mãrgean,
Din baltã grea nu creºte ocean.
Nici cer senin din bori tumultuare.

E clopot surd ºi-i amplã fremãtare,
Ca-n vila dۥIs, cântatã de Renan.
Îþi zbuciumi, Mare, valurile-n van!
În van invoci istorica chemare.

ªi-a înecat Neptun, în val, tridentul.
Tritonii-s morþi; în ape, firmamentul
ªi-a mãrginit verzuiul orizon.

Sirena nu-ºi mai vaierã balada –
Praxiteles e mort; e viu Mamon;
ªi-n Casinò se zbuciumã Helada.