Guido, întoarce-te acasă
Lasă parcul gării
Gol de tine
Și vino
Va fi bine...
Vei vedea...
Dar Guido
Hai acasă.
Mîinile tale
Sînt negre
Și atît de neliniștite.
Ai primit o scrisoare,
N-am deschis-o,
Nu poți să o lași
Fără răspuns...
Guido, te aștept,
Mîncarea este mereu
Caldă pe masă.
Profesoara de germană
M-a întrebat de tine,
I-am spus că ești bolnav,
Palid, cu ochii tulburi
Și ai mereu nevoie de bani
Să-ți cumperi
Praful acela blestemat.
Cîinele flămînd și însetat
Te urmează pe aleile parcului
Unde colcăie bolnavii
Cu mîinile negre
Și ochii pierduți.
Mașina verde a poliției
Așteaptă neputincioasă
Vre-un dealer.
Și tu Guido...
Hai acasă.
Am îmbătrînit repede
În ultimele trei luni
Și trebuie reparat gardul,
Vecinul a murit
Săptămîna trecută.
Și berzele de lîngă poartă
Au plecat Guido.
Vine iarna
Și tu cu mîinile tale negre
În care acul nu mai încape.
De ce nu vii acasă Guido ?
Aștepți mașina roșie
Cu înlocuitor de cocaină ?
Nu mai ai bani ?
Sau... poate...
Te-ai hotărît
Să vii acasă
Guido ?