agonia
armâneashti

v3
 

Agonia - Workshopuri Artistitsi | Nomuri | Mission Contactŭ | Ânyrâpsea-ti
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolŭ Farâ Antritseari Eseu Multimedia Lucri tsi suntu mash ti membru Poezii Presâ

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texti di idyiul autorŭ


Adutsearea pi armâneashti a alushtui textŭ
0

 Minduiarea a membrilor


print e-mail
Mutriri: 2802 .



Pirmith Feata arâchitâ di ursâ
prozâ [ ]
di Pericle Papahagi, “Pãrmiti armãneshti”, Editura Cartea Aromãnã, Editura Sammarina, 2005.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [Armana ]

2012-02-27  |     | 






Eara tsi nu sh-eara.
Unâoarâ sh-unâ etâ, eara nâ moashi. Moasha avea nâ featâ sh-un ficior. Unâ dzuâ, cându s-dutsea niscânti muljeri ntrâ leamni, dusi sh-moasha noastrâ s-aducâ tsiva surtseali, că nu-avea lemnu n casâ, sh-arcoari eara câtu-s-dzâts. Sh-apoea, casa-a moashiljei nu tsânea ahântu multu, că arcoarea, fârâ leamni, shi spindzurâ tâmbarea, di nu u-avinj nitsi cu cânjlji.
Moasha, di lemnu di surtsel, sh-adră nâ sartsinâ, ma pânâ s-bagâ sâ si ncarcâ, alanti muljeri, di fricâ s-nu ntunearicâ, fudzirâ sh-u-alâsarâ.
Aclo iu armasi singurâ nâsâ, na iu lj-easi nâ ursâ.
- Mae, mae, va ti mâc, âlj fatsi ursa. Ndreadzi-ti, că va ti mâc, ânj gurleadzâ matsâli di foami.
- Acshitsi s-ts-ai, s-tsâ hibâ bana, lj-u toarnâ moasha. S-nu mi mâts. Tsi va s-mâts di la mini? Nu vedz că mash cheali sh-oasi hiu?
- Va ti mâc, mae, ma ndreadzi-ti; nj-u foami! Nu avdzâ cum nj-aurlâ matsâli, di s-pari că s-bat luchilji nuntru?
Maea u lja di aoa, di-aclo, u-nduplicâ s-nu u cârteascâ, ma cu sinfunia (câvulea) si-lj da hii-sa trâ nâsâ.
Maea-lj tâxi hilja pânâ s-ascapâ di aclo, ma ts-aflash apoea si-lj da hilja ali ursâ. Hilji sh-chetri!...
Feata-a moashiljei, dzua alantâ, s-turna di la shopat. N cali lj-easi ursa, adratâ ca moashi, shi-âlj dzâtsi:
- Ia ascultâ, feata mea, si-lj dzâts a mă-tai sâ-nj da tsi nj-ari tâxitâ cu giurat, că ciupuliclu atsel veardili va u mâcâ.
Yininda feata acasâ, lj-dzâtsi a mă-sai, că ia sh-ia tsi pâtsâi. Moasha u ânvitsă, ma s-u aflâ altâoarâ n cali shi s-u ntreabâ, ea s-âlj dzâcâ că agârshi s-dzâcâ acasâ dimândarea.
Dzua alantâ, tut acshi, a treia dzuâ nâpoi acshi. Tu soni, sta ursa shi-lj dzâtsi:
- Bagâ-ts mintea ghini, s-nu agârsheshtsâ di calea aestâ, că ti mâc nâ mâshcâturâ di yii.
S-toarnâ feata acasâ sh-lj spuni a moashiljei. Moasha nitsi shi shtea, că-i ursa, tsi nu-i da banâ a featiljei. Di atsea, s-ascapâ nâ oarâ cama ayonjea, dzâsi:
- Ia ascultâ, feata-nj, cându s-ti aflâ altâoarâ, si-lj dzâts, că mu-mea nu sh-adutsi aminti di tsiva, sh-macâ ari trâ loari tsiva, iu s-u aflâ, s-u lja.
Na-u sh-ursa, a daua dzuâ, lj-astalji calea a featiljei.
- E! Lj-dzâseshi? ntribă nâsâ.
- Lj-dzâsh, apândâsi feata.
- Shi tsi s-dzâsi?
- Nji dzâsi, că iu s-u afli, s-u ljai.
Ahântu ashtipta sh-ursa; u chică deanumirea sh-aoa featsirâ sotslji câtrâ tu pâduri.
Mârata featâ bâna aoa cavai di nâsâ.
Nâ dzuâ, cându cânjsea singurâ, că ursa alâga trâ vârâ pradâ, adră nâ carti sh-u arcă pri un arburi. Nu tricu multu sh-na iu treatsi un pulj cântat, u lja n cioc (dintanâ) shi ndreptu-ndreptu azbuiră trâsh pri casa a frati-sui a featljei. Trâ nâs eara sh-cartea. Cum u aleapsi aestu, sh-tsindzi armatli shi nchiseashti s-u ascapâ dit mânjlji a ursâljei.
Cându agiumsi nâs aoa, ursa eara trâ avinari, dupâ vârâ prici. Mash sor-sa shidea plâmtâ sh-lâitâ, di cripa, cripa ca nâsâ tsi nu vrea. Cât shi-l vidzu pri frati-su, dinâoarâ shi-l lo di gushi shi nu si sâtura di bâshari.
- Am cum putushi, lai fratili a meu, s-pitrundzâ pânâ la mini, lâita?
- Dorlu trâ tini mi-adusi, surica a mea.
- Am cara s-yinâ bufa (bădărana, prostănaca) di ursâ, frate, s-ti aflâ aoa, va ti bea di mprostu, că-lj câlcashi loclu.
- Cearelu cari-i? ântribă fratili.
Cara si zburârâ shi-sh deadirâ mintsâli, u aflarâ cu cali sâ s-ascundâ fratili tu unâ guvâ.
Na-u sh-ursa trâ nâscântâ oarâ s-turnă.
- Feată, feată, va ti mâc, dzâsi nâsâ, că nj-anjurdzeashti carni di om.
- Am, di iu s-anjurdzeascâ carni di om, că aoa ni puljlu nu calcâ! lj-apândâsi feata.
Ursa câftă nsus, câftă nghios sh-ma nu deadi di om, shidzu s-prândzâ. A daua-z, câtu-nchisi nâsâ trâ avinari, fratslji s-âncâltsarâ ghini mushat sh-lj-alâsarâ culcushlu aratsi. Cu nâsh loarâ un cheaptini, nâ sheatrâ (mirácuni) sh-pocilu cu untulemnu.
Sh-fudz-fudz, fudz-fudz, nitsi nu videa iu câlca, acshitsi li tindea ciunili (cicioarli). Cându unlu s-curma, alantu ângrâcica-l loa.
Na-u sh-ursa, prândzu oarâ s-toarnâ acasâ la culcushlu-lj, cându, tsi s-veadâ? Caftâ featâ, nu-ari featâ!
- Mară, Mară, iu hii tini? ntribă nâsâ.
- Mara li-ashtearsi, si-lj ljai fumlu ali Mari, lj-gri pipilitsa (solnița) di pri pulitsâ, că tuti lucrâli a ursâljei zbura.
Troarâ ursa s-alâsă ampaturlea ca vârâ nior dupâ nâsh s-lj-agiungâ shi s-lji dinjicâ.
Shi fudz-fudz, cât-cât s-lj-acatsâ.
Cara u vidzurâ streasâ fratslji sh-că, trâ ninga nâscânti drâshcljei (jgljoati, pași), vrea lj-acatsâ, arcarâ cheaptinili dupâ nâsh. Cum câdzu cheaptinili mpadi, trâ semnu s-featsi nâ pâduri mari-mari shi mash di schinj ândisats, ca dintsâlj di cheaptini.
Fudz fratslji, fudz ursa, fudz fratslji, fudz ursa, nâpoi lj-apruche pângâna sh-nâpoi s-bagâ mâna s-lj-acatsâ. Fratslji, cându u vidzurâ ahântu aproapi, sh-biurâ sândzâli di fricâ.
Atumtsea virsarâ sh-untulemnu dupâ nâsh shi cându da di s-fatsi nâ amari teasâ, cât mintea nu ts-u ncapi.
Tsi fatsi, tsi s-adarâ ursa, că u treatsi diznău shi azboairâ ca vimtul dupâ elj, cu limba scoasâ nâ palmâ.
Atumtsea fratslji, ângljitsats di fricâ, galbinj mâratslji ca tseara, arcarâ dupâ nâsh sh-cheatra.
Dinâcali s-fatsi un munti di sturnari (cremene), tsi, ma cât bâga ursa pâtunjli (tălchili) ninti, s-afla cu dauâ cicioari nâpoi, ahântu multu aruchiushura. Deadi, featsi, s-pidipsi nâ dzuâ ntreagâ s-lu alinâ muntili aestu, nu putu, nu putu! Tamam cându dzâtsea că s-aflâ pi cârciliulu-lj (vârful), atumtsea aruchiushura dinâoarâ shi tumbi-culutumbi s-afla diznău trâsh ânghios.
Sh-mea acshitsi ascâparâ doilji frats.


.  | index








 
shim Casa a Literaturiljei, a poeziljei shi a culturâljei. Ânyrâpsea sh-hârsea-ti di articoli, eseuri, prozâ, poezie clasicâ sh-antritseri (concursuri). shim
shim
poezii  Caftâ Pi Net  Agonia - Workshopuri Artistitsi  

Nu ufilisits texti dit site fârâ s-nâ spunets.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politicâ di scuteari tu miydani sh-confidentsialitati

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!