| = Claudia, | Ottilia Ardeleanu [06.Apr.12 16:46] |
| textul pare ceva personal, expus ca o confesiune. eu aș renunța la câteva cuvinte de legătură, spre ex. aici: "și departele nostru rămâne acolo"; "și nici ea tristețea", iar privind acest final, aș inversa, astfel: "tristețea nici ea". de asemenea, în versul: "sunt zile în care ceasul repetă aceeași oră", aș scrie: "sunt zile în care ceasul repetă ora". desigur, este doar o părere. mai trec, Ottilia | |
| = Ottilia, | Claudia Radu [06.Apr.12 18:22] |
| Iti multumesc mult pentru comentariu, observasem de cand am postat ce ai remarcat tu, dar nu ma interesa - un preaplin caruia i-am dat drumul asa cum a tasnit. Acum am modificat... putin mai mult. La final nu pot schimba ordinea, il "aud" asa cum l-am scris initial (chiar cu si-ul la care am renuntat). Te mai astept. | |
| = sunt zile | Mihaela Roxana Boboc [06.Apr.12 23:11] |
| Traiesc starea acestui poem... ”sunt cuvinte care nu se pot înlocui sunt zile în care ceasul repetă ora și zâmbetul nu mai poate nici ea tristețea” un poem rotund, nu aș mai adauga nimic. | |
| = re | Claudia Radu [10.Apr.12 13:22] |
| Mihaela, ai citit/simțit în cheia potrivită. Mulțumesc. | |