Members comments:

+ "iar eu rup cu metodă foile în care îmi mărturisesc teamă și foile în care îmi i
Ecaterina Bargan
[03.Feb.17 17:10]
O proză frumoasă și melancolică, plină de imagini vii, gânduri bine structurate, complexitate sufletească și sensibilitate literară.

Multe imagini prețioase, în care mă regăsesc momentan:

”Alătură-te mie pentru că visul să nu mai fie o simplă minciună.”

”Până și singurătatea în iarnă înzăpezită devine o amărăciune ușor de îndurat.”

”Toamna îmi moare în brațe.”

”Acum – mai mult decât atunci - cred că inocența va salva lumea.”

Diamante!

+ *
marin badea
[03.Feb.17 18:22]
Textul este inegal pe alocuri, sunt câteva paragrafe care ies din linia discursului, iar faptul că orașul are o identitate clară face să se piardă din mister.
Dar e ceva firesc la textele care au amplitudine. E un text dens, are stare, transmite, trebuie corectat, trebuie continuat.
E o senzație de amorțeală, când ai impresia că-i judeci pe ceilalți și nu faci altceva decât să-ți cauți păcate doar ca să ai ce ierta; îi observi pe ceilalți din teama de a privi în interior; în fond, viața, ca o angoasă nesfârșită, ca un nefericit accident. Succes!

 =  Multumiri!...
Cristian Vasiliu
[04.Feb.17 22:29]
Multumesc pentru lectura, aprecieri si critici...

Cristi




To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !