| = ... | gena gurau [17.Nov.09 12:55] |
| emi, nici că se putea un remember mai intens ca ăsta. știi... am fost toți puși în situația de a ne duce, în larmă mută, către locul acela plin de țărână grea, a naibii de grea, câte-un 'cocoș' cu câte-o zi în plus sau săptămâni sau luni sau orice alte crâmpeie de timp... nu-i pierdem, nu pleacă, nici măcar nu le iese faza, pentru că, uite, îi știm ca-ntotdeauna, îi regăsim în amintiri, în prezent, practic în ecuația noastră genetică. da, odihna aceea a lor e pace în sine. iar pacea aceea este cu noi. Dumnezeu ne ostoiește cumva pe toți. mulțumesc pentru momentul ăsta. | |
| = Emilian-Valeriu Pal | Ottilia Ardeleanu [17.Nov.09 13:38] |
| "Oare cum se începe un om?", mai departe nu vreau să ne mai gândim pentru că "Oamenii nu. Nu mor.". Am meditat cu fiecare cuvânt, și-acum "odihna e pace în sine." Înălțător! Ottilia Ardeleanu | |
| = re | emilian valeriu pal [17.Nov.09 17:14] |
| Gena, Ottilia, sint citeva ginduri care pentru altii nu stiu cita importanta au. Ar fi trebuit si implineasca 30 astazi. Ne-am nascut la aceeasi maternitate in Iasi, el cu zi inaintea mea. L-am condus intr-o noapte in gara. In ultima gara. Sint ultimul care l-a vazut in viata. Poate si mecanicul de locomotiva. Se spune ca oamenii traiesc atita timp cit nu sint uitati. Uneori nu e de-ajuns. | |