= . | iarina copuzaru [04.Jun.10 22:19] |
Fără acel "ever", poezia îmi place mult, pentru că nu ancorează, ci caută. Și titlul e fain. | |
= prin sânge. Ștefan Cioabanu | Ioan Barb [04.Jun.10 22:21] |
"murim murim corpul ni se risipește ca un mușuroi de furnici în mijlocul căruia ai aruncat o mână de fum"... Nu este singurul vers remarcabil din poem, dar mă opresc la el deoarece l-am regăsit puțin și în inima mea. O poveste cotidiană, domestică, capativantă prin romantism. Doar o părere. Cu bucuria lecturii, Ioan. | |
= ... | Raul Ionut Coldea [04.Jun.10 22:28] |
Poate cu "ever", dar tăiat altfel versul acolo. Pentru că așa pare în plus. Cred. Un poem bun, care mizează pe o schițare...profundă a trezirii, la propriu și la figurat. Îmi place mult finalul, e acolo o revenire necesară în spatele propriei priviri. | |
= vocea ei nu o să se materializeze ever | Alexandru Gheție [04.Jun.10 22:59] |
să încep și eu :) tot așa... fără "spune ea", pare mai interesant, cititorul devine și mai interesat. În rest, m-am lăsat scurs prin apa asta curgândă, cu tot cu vise, somn, amintiri... Un text bun, am remarcat: "murim murim corpul ni se risipește ca un mușuroi de furnici în mijlocul căruia ai aruncat o mână de fum îmi vin gândurile astea când mă spăl pe dinți și văd pasta albă înflorind pe buze" cu prietenie, alex | |
= Ștefan Ciobanu, | Ottilia Ardeleanu [05.Jun.10 09:18] |
un titlu nespus de frumos care și creează senzația ulterioară. îmi place cum curge poemul, la fel ca apa de la chiuvetă, la fel ca sângele care are ceasul lui. da, acel ever vine în continuarea unui e final, de aceea sună un pic altfel. Ștefan, ai reușit un poem subtil: "murim murim corpul ni se risipește ca un mușuroi de furnici în mijlocul căruia ai aruncat o mână de fum ". nu pot să spun decât că l-am citit... nu mai știu de câte ori, Ottilia Ardeleanu | |
= raspunsuri | ștefan ciobanu [07.Jun.10 15:12] |
: va multumesc pentru oprire si cuvinte spuse. in primul rand multumesc vasile munteanu pentru recomandare. m-a bucurat. irina, mi-am dat si eu seama ca acel ever e cam pompos, dar face parte din zicere, din detensionare. ca o supapa. ioan, ma bucur ca ai observat directia poemului raul, deja am explicat cum e cu ever. alexandru, multumesc de observatie. o pun ca observatie pt viitor. acum daca fac modificarea se pierde recomandarea, si chiar nu as vrea. dar o sa iau in considerare pe viitor. ottilia, tu oricum esti o cititoare fidela si ma bucura asta. multumesc ca te-ai oprit si acum si mi-ai spus cate ceva. la buna citire :) | |
+ parca, parca.... | Traian Rotărescu [19.Jun.10 03:37] |
i like "revolta" mai, cola di rienzi din tineretului. stii ca apreciez "tactica" ta de a normaliza sub camuflaj, de a face, adicatelea, accesibile celorlalti, anumite trairi, experiente, poate chiar idealuri de care esti sincer convins, acordandu-le "masca normalitatii". Uneori iti iese, alteori nu. Acuma constat o reusita da capo al fine :) Plusul reiese ( intentional sau, mai degraba, NU) din sinceritatea resimitita atunci si acum, faptul ca nu te ghidezi dupa anumite sabloane absolute ci iti rezervi propria doza de scepricism/ uimire: "mă trezesc dimineață ca și când am ieșit după ce am stat secunde bune sub apă la fix pentru a vedea lucrurile cum se materializează privirea este neclară" | |
= . | ștefan ciobanu [20.Jun.10 00:50] |
: traiane, eu zic ca imi iese de fiecare data. problema de receptie. atata tot. nultumesc de steaua (nu de ce din '86) ci cea de acum. | |