| = Viata s-a dilatat in superfluu | razvan rachieriu [03.Feb.16 09:24] |
| Poemele tale rezonează cu tristețea, cu “neliniștile” și cu frământările, care s-au cuibărit într-un suflet, dorind ca în loc de corpul ce îl ține captiv, să trăiască liber pe “țărmul” poeziei, viața s-a dilatat în superfluu, și-a diluat materia în favoarea spiritualului, prin ea se întrezărește “fumul”, pâcla, căci “gândurile și visele” s-au interconectat la viață, pe care o dispersează prin spațiile minții. Am perceput “nuanțele închise” ale poeziei, în care s-au cuibărit o sensibilitate elegiacă și o “singurătate” boemă. | |
| = .. | Ottilia Ardeleanu [03.Feb.16 16:45] |
| mulțumesc, Răzvan, pentru interpretare și pentru consecvența lecturilor în această pagină. | |