| + gutăn tac her vili | emilian valeriu pal [22.May.10 10:20] |
| Un final magistral pentru un capitol care m-a tintuit. Tonul familiar, faptul(poate inconstient) ca stii sa rupi naratiunea, amestecind timpurile, si sa revii fara sa para ostentativ, insertiile de autodefinire, plus finalul(dupa cum am mai zis) fac pentru mine o proza foarte buna. Poate cea mai buna pe care am citit-o pe site de ceva vreme incoace. Chapeau. Un text, in opinia mea, extrem de cald, emotionant si bine intentionat, calibrat. | |
| = O lume | Nicolae Diaconescu [22.May.10 12:01] |
| Am citit câteva fragmente din acest serial dar poate numai astăzi, personajele din text mi-au devenit foarte apropiate. Am simțit afecțiune pentru delicatețea mamei, pentru curajul fetiței și mi s-a aprins dorința de a fi în oaza de verdeață și flori așteptând animăluțe,cadourile tatălui. Scena cu mașina de scris e antologică pentru umorul negru al epocii.L-am îndrăgit și pe el, neamțul care a rămas 40 de ani în România cu toate păcatele lui. Iubirea trăiește greu doar prin corespondență și trei patru vizite pe an. | |
| = „a auzi” era egal cu „a vedea” | Monica Manolachi [22.May.10 13:44] |
| Poate unul dintre cele mai importante lucruri în zilele noastre este să nu-ți fie rușine că nu vorbești corect o altă limbă. Nu este ușor însă în situația unor relații de putere dezechilibrate. Mi-a plăcut ce am citit aici. Presupun că este mai mult autobiografie decât imaginație. | |
| = ... | Ioana Geacăr [22.May.10 15:52] |
| Imi place obiectivitatea cu care povestesti.Ted a fost pe faza sa prinda un text bun, iar Emilian observa foarte bine impletirea aceea narativa dpdv tehnic, de acord. Ne revedem pe urmatoarea fila, sper. | |
| = re Monica Manolachi - da, sunt "resturile" unei epoci si | Anni- Lorei Mainka [22.May.10 15:53] |
| ma bucur ca am terminat un fragment si sper sa nu devin patetica e greu sa te invirti intr-o lume la carenu te-ai gindit decenii, dar mersul pe acolo acum ii trezeste pe cei din jur, si unde pui : vecinii cei rai sunt toti ca brazii si fac acelasi lucru, doar capoatele au alte flori, ca deh, sunt din Italia da, e autobiografic | |
| = anni | Leonard Ancuta [22.May.10 16:33] |
| acum am citit povestea ta si vad ca sentimentul e de cand lumea. asa cum spuneam si in commul de la mine, te intorci sa mori acasa, vad ca si tatal tau a facut asta. e foarte emotionant ce ai scris aici, e o poveste care mi-a facut pielea de gaina. | |
| = o steluta peste Rahova - va multumesc - Emilian & Ioana Geacar | Anni- Lorei Mainka [22.May.10 16:41] |
| ii da bine stradutei azi prea incarcate de casoaie mari si goale, cu truda facute ....sa mai respire si stele si vorbe calde ca ale voastre | |
| = "exista un sentiment care te îndeamnă..." | Alexandru Gheție [22.May.10 23:11] |
| anni, despre eternele re-întoarceri... Am citit ieri pe 13 :). Bun! Nu știu dacă e un comm acesta, dacă va ajunge la off, doar atât vreau a spune: KEEP ON!! alex | |
| = re Leonard A. + Alex G. | Anni- Lorei Mainka [23.May.10 08:40] |
| semnele sunt binevenite, motivarea si ritmul dificile, noptile scurte...dar vara sunt mai lungi si asta e bine; sufeltul si mintea au si ele legile lor, iar Mizilurile sufletelor noastre nu se deschid la comanda, din pacate.. | |
| = "Parcă și vocea se mulează după ..." | Nicolae Popa [23.May.10 17:18] |
| Adevărul e că am citit pe poezie.ro f. multe texte despre tata, contribuind și eu la proliferarea temei, și de regulă mă apropii cu o anumită temere de postările "cu tată". M-am apropiat cu greu, recunosc, și de acesta. Atâta doar că după primele rânduri m-a și prins. Aici tatăl e chiar un Personaj. E, ceea ce se cheamă, studiu de caz. Raportul cu familia e unul original/pitoresc. Adimalele și animăluțele overite drept cadou reprezintă o încărcătură aparte, trăgând greu de tot pe cântarul valoric al acestei proze. Indiferent de veridicitatea factorului biografic, cât o fi sau nu prezent aici, aspectul pur literar merită toată admirația! | |
| = re N Popa - va multumesc si sper sa nu mai scriu prea mult despre "cu tata" | Anni- Lorei Mainka [23.May.10 17:38] |
| m-ati onorat cu mari cuvinte - e soare afara , miine este ziua mea si serios : sper sa nu mi se urce la cap! bine ca folosesc si amintirile astea la ceva,in afara de cosmaruri si acnee.... apoi multumesc editorilor pentru promptitudinea cu care m-au sprijinit in ultimele zile cu pozele.... | |
| = Scris frumos | Călin Sămărghițan [25.May.10 08:55] |
| Foarte bun scris la tine. De vreme n-am mai răsfoit cum scrii și m-am bucurat cu bucurie să văd text ăsta. Cred că astfel lucruri trebe mai des. Ca amintire și că a fost timp așa. Condei nu strică la el că dincolo de scris e inimă. Asta e talent. | |
| = ciudata limba romana dl Samarghitan | Anni- Lorei Mainka [25.May.10 10:35] |
| sa inteleg ca v-a placut? sau prin acest "limbaj strange" doriti a spune ca etwas etwas nu e in ordine cu limba romana sau chiar cu altii?! va multumesc - semnul sau semnele in egal ce semnatica ma invata ca SUNT | |
| = Anni | Maria Gold [22.Jun.10 06:04] |
| Am citit mai demult insa acum ma intorc sa las un semn: mi-a placut foarte mult cum ai scris aceasta poveste si ma voi intoarce sa citesc in urma. Imi place foarte mult stilul. | |
| = re Maria Gold .... | Anni- Lorei Mainka [22.Jun.10 08:28] |
| o incurajare ce alina mersul desertacios - intre nimeni si demultul | |