| = o înşiruire | Ștefan Petrea [18.Sep.22 08:47] |
| de imagini pline de miez liric, închei parcă dezumflând prea plinul de metaforă într-o interogaţie care lasă poezia deschisă, atât de simplu... E de foarte bine! Un text pe care cu siguranţă o să-l recitesc... Şi nu o singură dată... | |
| = Mulțumesc | Carmen Sorescu [19.Sep.22 12:23] |
| Mulțumesc, Ștefan! | |
| + , | Ecaterina Ștefan [23.Dec.22 14:33] |
| Interesante contrastele. Adica nu neaparat te astepti la partea a doua intr-un v ers sau altul, cum ar fi in penultimul, dar reusite pe alocuri imaginile. mai poate fi lucrat, aerisit, dar are destul de multe noduri. am remarcat: la fel cum soarele reflectă iubirea Ca pe un copil nevinovat care face cu mâna mort de foame și renunțăm să mai mergem prin păduri alegem o foarfecă Cu ea ne tăiem identic pielea, realitățile, prieteniile lupii ne ies din măduva oaselor, aici e țarcul ideal În lume nu se mai nasc oameni doar se repetă unul la nesfârșit Nu știu nimic despre tine și nici nu vreau Strălucirea ni se pierde după același procedeu de îmbătrânire Când murim lumina ne plesnește în creștet cu aceeași candoare precum si titlul, care mi-a atras atentia, este suficient de greu | |
| = Ecaterina | Carmen Sorescu [08.Jan.23 10:03] |
| Mulțumesc Ecaterina, din păcate abia acum am văzut comentariul tău, da, scriu greoi și nu prea mai revin să corectez, las starea brută/ inițială/ sinceră/ neprelucrată. La mulți ani! | |