| + poem războinic | Vasile Mihalache [20.Jun.07 13:00] |
| Dualități energetice manevrează poeta.Rânduri pedestre de liniște, cavalerii de tăceri.Din scaunul verde ca un mareșal al singurătăților.Strategiile îndelung finisate ale amintirilor mărșăluiesc spre câmpul de luptă.Maistrul croitor ridică o sprânceană: Sunt oamenii mici? Paltoanele scurte?Pe strada cu bolovani: lacrimile mari ale eroilor îngropați. | |
| = re Vasile Mihalache....un alt punct de vedere | Anni- Lorei Mainka [20.Jun.07 14:16] |
| cred ca imi insusesti o gestica pentru care eu sunt prea retrasa, da, cam asa ar fi putut fi....sau poate asa va fi in final oricum centrala e scaunul verde ah, da, ieri am scris despre colonel chaber, al lui napoleon, ai dreptate, pina la urma tot la razboi mergeam | |
| = Anni-Lorei, | Leonard Ancuta [20.Jun.07 18:39] |
| cu toate ca nu am mai lasat de ceva vreme semne de trecere am citit constant jurnalul tau. acu ca ma simteam usor obosit vrusei sa iau si io loc in scaunul tau verde si proaspat, magazie de amprente de diferite funduri, si sa vaz si eu de la inaltimea acestuia cat de mari par oamenii. da nu stau mult ca io ma simt mai bine pe strada.... | |
| = re Leonard Ancuta | Anni- Lorei Mainka [21.Jun.07 09:57] |
| pentru mata e cu si cu strazi, da saptamina trecuta... ia o fondanta apoi un serbet si sa vezi ca nu te mai ridici de pe scaun multam de semn | |
| + *) | Manolescu Gorun [21.Jun.07 21:14] |
| "la momentul acela înainte să adorm și atunci m-ai întrebat de ce nu spun nimic doream să mă gândesc la ceva frumos și când am avut o idee tu ce idee vezi și acum alerg dupa ideea ...." "ești copilul care mă sperie cu propozițiile scurte ascuțite" "la următorul exercițiu al morții voi ține ochii deschiși promit" "sperie coarnele de cerb uitate de tata mama nu i le-a pus la picioare praful între pereții galbeni păstrează mirosul cu grijă" noaptea în somnul profund fără vise am fost identici (cu cine?)… "cu trezirea in zori e o mare intrebare, cine se scoala cu cine.....?" Mă întrebi. În nici un caz nu suntem identici cu noi (înșine). Poate cu…."prezentul continuu". Abia acum, târziu, după ce ți-am citit o parte din "bilete", îți răspund cum mă pricep și eu. Plec, pentru trei luni, în Canada, la Calgary, la fiica mea. Acolo nu voi mai fi la dispoziția timpului. Ci invers. Si acolo, sigur, îți voi citi toate "biletele" alea din autobuzul care te tot poartă nu așa "înainte" și "înapoi". Ci numai într-un "prezent" continuu (poate nu-ți dai seama). Și, în același "prezent", ne tot întâlnim. Chiar și la "Carul cu bere". Cu gândurile cele mai bune, M. G. | |
| = o stea intre ploi | Anni- Lorei Mainka [22.Jun.07 17:05] |
| interminabile ploile germane, cindva le-am scris o poezie , nu le-am imblinzit multumesc de timpul pe care vi l-ati luat ptr trecerea parca in revista a versurilor mele sa speram ca ne re-citim peste citeva "felii" de timp... | |
| = re Gorun M. - raspuns meticulos si pe masura | Anni- Lorei Mainka [18.Jul.07 18:13] |
| ...reintoarcere inceata din durerile unor apusuri bogate in toate , un dulce taios a ramas, va multumesc ptr revenirea printre rindurile mele, pe curindul din toamna dl. Gorun M. | |