| + complex | Adela Setti [30.Jul.07 10:12] |
| un text despre sine versus ceilalți. despre alienare și încercarea de întoarcere spre lucrurile mici abia intuite ale copilăriei, prețioase sufletului. o includere într-un context dinamic, dar rece, spre sfârșit: "Duhoarea câmpului de după luptă Umflă stârvurile cu lumină ca pe niște becuri. Aproapele se îndepărtează cu pietre în buzunar. Traversează strada cu umbra în față." textul acesta este mai mult decât un poem de stare, e o radiografie socială consemnată pe fragmente esențiale, cu ajutorul unor imagini puternice care se susțin atât separat, cât și în ansamblu. bun. Adela | |
| = re-Adela Setti | Vasile Mihalache [30.Jul.07 10:32] |
| Adela, datorită ție, încep săptămâna cu o bucurie puternică. Într-adevăr răceala dinspre final era un motiv de îndepărtare a cititorului grăbit.Mulțumesc pentru aprecieri și înstelare. | |
| = *din inerție... | Adi Gav [30.Jul.07 13:06] |
| mi/a plăcut(în sensul profund al cuvântului) -e un fel de colaj rupt din realitate, vopsit cu acuarelă de metaforă, încleiat pe un perete lăuntric cu adeziv de durere, scanat de o bătaie a inimii, imprimat și adus către noi prin agonie | |
| = Vasile, da | Cornel Ștefan Ghica [30.Jul.07 16:28] |
| mi-o placut cum se "aude" flautul (tau) poetic. e un cantec din care "am deprins îmbrățișarea, / Blândețea de a ocoli oamenii ca pe feliile de pâine cu unt". de (cele mai) multe ori ramanem inchisi in singuratatea unui flaut divin, ca niste cuvinte deschise la gura sa cante intr-o simpla trecere. vedem (in ne-putinta) cum "Aproapele se îndepărtează cu pietre în buzunar. / Traversează strada cu umbra în față". fain. cu stima, Cornel Stefan Ghica | |
| = Faptele sunt asemenea cântecelor unui copil | Leonard Ancuta [30.Jul.07 17:29] |
| Vasile, recreezi aici un univers usor naiv ca o camera de copil in care nu intri decat pentru a recolecta amintiri frumoase, insa dintr-odata atmosfera devine grava si moartea intervine plenara, e acea moarte judecator de principii nu e moartea care a curmat viata cuiva drag ci e cea care ne-a pedepsit prin lipsa, cea care ne priveaya de fericire. adanc vasile, si la obiect... | |
| = răspuns | Vasile Mihalache [01.Aug.07 10:54] |
| Sunt într-adevăr unele puncte de suspensie care dislocă mesajul poemului și îl compartimentează.Vă mulțumesc pentru vorbele bune. | |