În urmă cu aproximativ 6 ani publicam pe acest site articolul Enciclopedie Tribuna Oameni, fapte, locuri, SIBIU-ARAD-BUCUREȘTI 1884-1918.
Cu ocazia lansării volumului autorul, Dr. Vasile Crișan, răspunzând unei întrebări puse de un jurnalist spunea Intenția mea este să continui, de la 1918 până în zilele noastre, cu sincopele inerente din perioada acestor aproape 100 de ani, bineînțeles și cu sprijinul redactorilor, istoricilor, colaboratorilor Tribunei de-a lungul anilor care au trecut.

Această intenție s-a transformat în realitate când, în urmă cu o lună, în sala de festivități a Bibliotecii Astra, a fost lansat volumul V al acestei lucrări. Cu această ocazie Prof. Univ. Dr. Corvin Lupu spunea: Reamintim tuturor cititorilor că - tot la Sibiu - în perioada 1898-1904, apăreau cele trei volume ale ENCICLOPEDIEI ROMÂNE, prima enciclopedie românească. Redactorul principal era publicistul român, licențiat și doctor în drept, prim-secretar al ASTREI, Corneliu Diaconovici (1859-1923); apariția ei a fost apreciată ca un mare succes al națiunii române - o premieră în estul Europei - în condițiile în care nicio națiune tolerată nu avea enciclopedie. La opera fundamentală au fost cooptate cele mai importante personalități ale vremii (savanți, istorici, literați, etc), interesul public pentru astfel de lucrări fiind imens. A primat interesul național, uitându-se divergențele de opinii în luptele politice pentru activism sau pasivism. Cine mai știe acum că C. Diaconovici a fost redactor șef al publicației Viitorul (între 1884-1885, la Budapesta), organ al Partidului Moderat Român (P.M.R.), care a purtat polemici politice însemnate cu Tribuna lui Ioan Slavici? El era susținut de Iosif Gall, o persoană carismatică; puțin cunoscut astăzi, acesta era un mecenat clujean ce a ajuns membru pe viață al Casei Magnaților (camera superioară a Parlamentului Ungariei), fiind și al doilea român - după Emanoil Gojdu -, ce s-a bucurat de mare cinste și demnitate politică în Ungaria. De istoria presei românești s-au ocupat mulți istorici, Nicolae Iorga apreciind - în repetate rânduri - rolul pe care cotidianul sibian l-a avut în luptele pentru afirmarea națională a românilor din Transilvania și Banat și în realizarea Marii Uniri de la 1918. Enciclopedie Tribuna nu este o monografie a Tribunei, aceasta așteptând să fie scrisă, de noile generații de istorici

Cred că directorul general al Tribunei, Mircea Bițu, a descris cel mai bine imensa muncă depusă de autor „să te duci mii și mii de ore la bibliotecă cu sacoșa să-ți notezi atâtea nume, atâtea fapte, atâtea titluri de articole este o muncă de chinez bătrân!”.