agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii RomÔnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Mihai Nebeleac[Mihai_Nebeleac]

 
 
 No picture registered!


City of Residence: Rona de Sus, Maramureș
Has default language Has default language


Biography Mihai Nebeleac

Personal Webpage Mihai Nebeleac


 
Use this address to access this author page : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Active compilations of this author::

These are the most recent texts:

All (0)

These are the most recent texts:

Comments:

Texts submited to the virtual library:






Biography Mihai Nebeleac

romancier ucrainean
născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003

Poetul ╚Öi prozatorul Myhailo Nebeleac s-a n─âscut la 17 ianuarie 1949 ├«n comuna Rona de Sus, jude╚Ťul Maramure╚Ö, ├«ntr-o famile de ╚Ť─ârani. ┬źM-am n─âscut ├«ntre mun╚Ťii alba╚Ötri/ din aleanul c├óntecului de oier,/ pe unde timpul ╚Öerpuie ├«ntr-una, doar ├«n r─âsufl─âri de prim─âvar─â/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu ap─â rece/ pe unde ierburile zboar─â/ tot printre ╚Öiruri de cocoriÔÇŽ┬╗, va scrie ├«ntr-una din poeziile sale, despre locul s─âu de na╚Ötere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa ╚Öi omega a scurtei ╚Öi nelini╚Ötitei sale vie╚Ťi ÔÇô ┬źAici este lini╚Ötea na╚Öterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici ├«ncepe urcu╚Öul/ drumului meu c─âtre stele!..┬╗
Drumul c─âtre stele al poetului, ajuns el ├«nsu╚Öi o ┬źstea┬╗ a literaturii ucrainene din Rom├ónia s-a dovedit a fi nedrept de scurt ╚Öi deseori un ┬źurcu╚Ö┬╗ greu.
Dup─â terminarea ╚Öcolii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limb─â ╚Öi literatur─â ucrainean─â pe prozatorul Ivan Fedico, neb─ânuind poate, nici unul dintre ei, c─â ├«ntr-o zi vor deveni colegi de condei ├«n literatura ucrainean─â din Rom├ónia, Myhailo Nebeleac urmeaz─â cursurile sec╚Ťiei ucrainene a liceului ┬źDrago╚Ö Vod─â┬╗ din Sighetul Marma╚Ťiei unde, dup─â cum scrie Ion Petrovai ├«n medalionul dedicat poetului, ├«n lucrarea sa ┬źValori culturale ucrainene┬╗: ┬źÔÇŽleag─â trainice prietenii, cu viitori poe╚Ťi Gh. M. B├órlea, Ion Petrovai, Echim Vancea, Marin Slujeru, gazetarii Dragomir Ignat ╚Öi Florentin N─âsui, etnologul Mihai D─âncu╚Ö, pictorii Aurel Dan, Vasile B─ârlea ╚Öi cu al╚Ťii┬╗.
Din 1967 Myhailo Nebeleac devine student al facult─â╚Ťii de Limbi Slave din cadrul Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, sec╚Ťia ucrainean─â. ┬źDin acei ani efervescen╚Ťi, fostul student ├«╚Öi aminte╚Öte de mul╚Ťi colegi dragi ca Ivan Covaci ╚Öi Mykola Corsiuc ╚Öi vorbea cu emo╚Ťie despre ilu╚Ötrii s─âi profesori, precum Matei C─âlinescu, Sorin Alexandrescu, Vera C─âlin, G. Mih─âil─â, I.C. Chi╚Ťimia, Nicolae Pavliuc ╚Ö.a. Dup─â absolvirea facult─â╚Ťii, p├ón─â ├«n 1974, poetul a lucrat ├«n cadrul Institutului de Lingvistic─â al Academiei Rom├óne. Fire puternic ├«nteriorizat─â, acest ilustru fiu al Ronei de Sus a revenit acas─â ca profesor de limb─â ╚Öi literatur─â ucrainean─â, p─âr─âsind Bucure╚Ötiul, dar r─âm├ón├ónd profund recunosc─âtor facult─â╚Ťii pe b─âncile c─âreia s-a format ca om ╚Öi scriitor.┬╗, scrie acela╚Öi Ion Petrovai.
Debuteaz─â cu versuri ├«n ziarul ┬źNovyi vik┬╗ ├«nc─â din timpul studiilor liceale. Debutul editorial are loc ├«n 1972 la Editura Kriterion cu volumul de versuri ┬źKr├ón├ó╚Ťi moih ocei┬╗ (┬źF├ónt├ónile ochilor mei┬╗), despre care Stelian Gruia scrie: ┬ź├Än versurile sale, Myhailo Nebeleac se define╚Öte ca un mesager al locurilor natale cu bogate tradi╚Ťii folclorice, cu oameni puternici ╚Öi ├«nzestra╚Ťi cu cele mai nobile tr─âs─âturi spirituale. Versurile t├ón─ârului poet se desf─â╚Öoar─â ├«ntr-o imagistic─â debordant─â care ├«╚Öi trage seva din folclorul maramure╚Öan. Ciclurile de poezie erotic─â ale lui M. Nebeleac se caracterizeaz─â printr-o ├«nl─ân╚Ťuire a existen╚Ťei omene╚Öti cu aceea a regnului vegetal, ale c─âror destine se contopesc sub greutatea obsesiei timpului ╚Öi spa╚Ťiului┬╗.
├Än 1974, Myhaylo Nebeleac debuteaz─â ╚Öi ca prozator, cu romanul ┬źLorana┬╗, o poveste de dragoste, al unui t├ón─âr ce tr─âie╚Öte o tripl─â dram─â: a tat─âlui, care a cunoscut ororile r─âzboiului, a iubirii, ├«n toat─â complexitatea ei ╚Öi a unei boli incurabile, leucemia, care ├«l va duce la pieire. ┬źLorana┬╗ are meritul de a fi ╚Öi prima ├«ncercare de abordare a acestui gen ├«n literatura ucrainean─â din Rom├ónia, pentru care Myhailo Nebeleac a ob╚Ťinut premiul Uniunii Scriitorilor din Rom├ónia, singura organiza╚Ťie din care a acceptat s─â fac─â parte.
├Än 1978 apare cel de-al doilea roman al lui M. Nebeleac ┬źLiubov do blyjnioho┬╗ (┬źApropelui dragoste┬╗), care ├«n 1987 cunoa╚Öte ╚Öi o variant─â ├«n limba rom├ón─â, datorat─â Lianei Ivan-Ghil─â, fiind prefa╚Ťat─â de acela╚Öi Stelian Gruia. Tema r─âzboiului revine ╚Öi ├«n acest roman, iar spa╚Ťiul ├«n care se desf─â╚Öoar─â ac╚Ťiunea c─âr╚Ťii este acela╚Öi ├«n care autorul a v─âzut lumina zilei, a tr─âit ╚Öi a apus ├«nainte de vreme. Prefa╚Ťatorul c─âr╚Ťii, Stelian Gruia, prezent├ónd varianta ├«n limba rom├ón─â a romanului, este de p─ârere c─â ┬źPrin densitatea epic─â ╚Öi ineditul situa╚Ťiilor dramatice, romanul lui Myhailo Nebeleac se impune ├«n scrisul ucrainean din ╚Ťara noastr─â ca o realizare de autentic─â valoare┬╗.
┬źSatul din nara╚Ťiune este a╚Öezat ├«ntre dealuri acoperite cu p─âduri, cu oameni oropsi╚Ťi de via╚Ťa grea pe care o duc, ce ├«╚Öi c├ó╚Ötig─â p├óinea cea de toate zilele muncind din greu, efort care ├«ns─â, nu i-a mutilat moral ╚Öi spiritual, sunt iubitori de dreptate, care resping tot ce duce la nedreptate social─â ╚Öi vrajb─â. ├Än lumea personajelor acestei construc╚Ťii epice d─âinuie umbra unor eroi legendari ai spa╚Ťiului natal ÔÇô oieri, lucr─âtori la p─âdure ╚Öi agricultori, ├«nsufle╚Ťitori ai unor datini ╚Öi obiceiuri ce difer─â foarte pu╚Ťin de la o a╚Öezare la alta, chiar dac─â satele ╚Ü─ârii Maramure╚Öului sunt locuite de etnii diferite.┬╗ (I. Petrovai, ┬źMulticulturalism ├«n ╚Üara Maramure╚Öului┬╗, pag. 184-185).
Timp de peste un deceniu, se las─â t─âcerea asupra lui Myhailo Nebeleac. Scriitorul ├«╚Öi urmeaz─â ├«ns─â traiectul obi╚Önuit, scriind ├«n continuare, astfel c─â ├«n 1990 public─â volumul ┬źNespokii Vesny┬╗ (┬źNelini╚Ötea prim─âverii┬╗), purt├ónd evident semnele maturit─â╚Ťii poetului.
├Än 1993, criticul maramure╚Öean Augustin Cozmu╚Ť─â, scriind ├«ntr-un moment aniversar din via╚Ťa lui Myhailo Nebeleac, vede ├«n persoana acestuia pe unul dintre ┬źÔÇŽcei mai talenta╚Ťi ╚Öi aprecia╚Ťi scriitori de limb─â ucrainean─â din Rom├ónia┬╗.
Av├ónd ├«n vedere valoarea crea╚Ťiei poetului, c├óteva dintre poeziile lui au fost incluse ├«n antologia de poezie modern─â din Diaspora ucrainean─â, ┬źDincolo de tradi╚Ťii┬╗, ap─ârut─â la Toronto, Alberta. Dar p├ón─â s─â ajung─â ├«n Canada, versurile sale au cunoscut versiuni ├«n limbile maghiar─â, german─â ╚Öi s├órb─â, semn c─â poetul este unul dintre cei de excep╚Ťie.
Myhailo Nebeleac avea multe proiecte interesante ╚Öi manuscrise preg─âtite pentru tipar cum ar fi romanul ┬źTriste╚Ťea marilor z─âpezi┬╗, anun╚Ťat de autor ├«n 1996, c├ót ╚Öi volumul de poeme ┬źNepermisele iubiri┬╗, dar timpul nu a mai avut r─âbdare ╚Öi Myhailo Nebeleac s-a stins la o lun─â dup─â ce ╚Öi-a s─ârb─âtorit ├«mplinirea v─ârstei de 54 de ani.
Printre ultimele poezii scrise de Myhailo Nebeleac a fost ╚Öi poezia ┬źDor┬╗, care se ├«ncheie cu acest vers: ┬źNe leg─ân─âm ├«n sinea noastr─â/ curm├ónd t─âcerea unui joc/ ╚Öi ne-ntrist─âm iubind stejarii/ ├«n care crucile se coc┬╗.



poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!