Electronii vor continua să graviteze în jurul nucleelor lor, sărind de pe un strat energetic pe altul, într-o dinamică tot mai înțeleasă.
Apele vor adăuga încă multe inele trunchiurilor fluidităților lor marcând parcurgerea mereu (in)completelor circuite din natură.
Desenul fluturilor se va lua pe flori de indigoul prea aproapelui dans.
Pământul va naște tot mai mult prin cezariană vitaminele rotundelor șolduri de fructe.
Furtuna și vântul se vor opri la semafor să treacă și copiii recoltei, sau dimpotrivă, cerul se va cerui la gură, învechindu-ne blestemul de a nu ști gospodări lumina.
Căzuți sub tirania computerelor, ce vor sta mereu cu armele controlului vieților în poziție de luptă, oamenii sfârșitului de veac XXI vor avea lanțurile unei identități ce nu le aparține. Și ele vor fi grele prin serile holografice privite de la ferestre din lipsă de seri, prin cotcodăcitul pe sintetizator, din lipsă de cotcodăcit, prin iubirea după grafic în ora specială de iubit. Și atunci,cu orgoliul rănit de ocupația cipurilor, dodecagenari înțelepți, în clandestinitatea circumvoluțiunilor speciei, vor chibzui nevoia de a fi ei însăși.Și vor declanșa prin tinerii încă nemușcați de plastic revolta împotriva Dumnezeului electronic, a emoției de sticlă și a sărutului prin telecomandă. Ascunse de rugul devastator al desuetitudinii de la începutul ignorantului secol XX, poeziile lui Adrian Păunescu vor fi kalașnicovurile perfecte cu care, după lupte preț de o floare naturală, se vor repune pe socluri ecvestrele iubiri la purtător.Datorită lui Adrian Păunescu, glia va fi scoasă de pe dischetă și arătată cu mâna.Cu colțul inimii se va ara. Neamul va fi scos din transa inconștienței hipnotice, coagulându-se din nou cofrajul acestui pământ Carpatic, iar Istoria Românilor, scursă de formolul nepăsării, ca un blazon de noblețe se va purta, bătălie cu bătălie, unire cu unire. Se va consimții victoria Bunului Simț.Dar deoarece conștientul conservă și doar subconștientul e cel care spune cu adevărat adevărul, nevoia de Adrian Păunescu va fi statuată (și) prin alegerile cu Detectorul de minciuni.Rezultatele vor uimi.
Și chiar dacă Adrian Păunescu va fi atunci, undeva, prin vreun cimitir o mulțime neglijabilă, se va cânta în jurul redobânditei libertăți, numele său:
O, poet frumos cu versul veșnic verde!
...frumos cu versul veșnic verde!
...cu versul veșnic verde!
...veșniv verde!