mi-aș dori să mor acolo unde se adună toate rugile lumii ca să îmi simt oasele pătrunse de ev
să mă abandonez tuturor voluptăților împătimite de străbunii mei în barbă și-n cetate
dar nu mai știu să exist acolo unde tu nu ești închipuit într-o retorică apatică voit neuitătoare
ai suporta să dormi fără siguranța că-n zori vei avea șansa să o iei de la capăt
cu o nouă măreție târâtă de fundalul conștiinței
ca un picior olog de schelălăitul unui câine?

anonim figurant sufleur
iată-ți comedia
mestecă-ți desăvârșirea-n naos
cât încă mai ai puterea de-a sări peste praguri

te-ar mai iubi sângele când tot ce faci e să-i diluezi așteptările?

rostești cuvinte fără acoperire și viața se derulează
depersonalizat
un Hamlet ținându-și gândurile la adăpostului unui fermoar cusut în craniu

sunt un exces de-ntâmplări
ești un minus în victorii