“Dumnezeu nu a scris legile sale în pagini de carte, ci înainte de toate în inima, în mintea și în spiritul vostru. [...] Scriptura este lucrarea omului, dar viața și toate cele ce o găzduiesc sunt totdeauna lucrarea lui Dumnezeu. [...] De ce studiați și vă agățați cu atâta încăpățânare de scripturile cele moarte, care nu sunt decât lucrarea mâinilor neîndemânatice ale omului?” - Extras din Evaghelia Pacii lui Ioan








te-a așteptat dintotdeauna a-l face să vorbească. sufletul era ceva atât de ciudat, doar unuia singur avea puterea de a spune: celui ce știa deja.
degeaba mintea îl tortura simțind misterul, ca pe o fantă de lumină dogoritoare. degeaba. apoi se revolta: nu sunt marionetă. ce faci acolo? ce pui la cale? ce aștepți?

interpretările toate se rupeau precum cheile putrede.

uneori sufletul nu mai putea să-și suporte secretul, de acolo din ochi pândea oamenii supărat. ei erau cu toții de vină, mulțimi frământate și prea întunecate ce acopereau ca o cataractă adevărul.

...pe tine. erai adevărul lui, visul, direcția, iubirea, viața, tot ce conta.

azi am aflat, ieri am presupus, mâine e o libertate de trăit. firele sunt mângâieri. gândurile mi-au tăcut în orice, numai într-un blând nume șoptesc literele cosmice.

iar și ...iar...iar...iar

încep să uit restul.