ai dat prea mult, e rândul tău să primești. în ființa iubirii suntem cele mai subtile forțe. prinde-mă bine în frământări. voi fi docilă pentru orice necesitate.

partea ta de soare să mă coboare din a mea până unde s-a prins liniștea între spaimele demonului, ce plânge. uite ce plânge. o privește ca pe un glob de crăciun. nu mai vrea să-i fie ca el însuși moartea, nici uitarea. dacă voi ajuta să afle ce ascunde poate mi-o va da înapoi. nu poate, ci sigur mi-o va da. apoi trage-mă iar sus.

cândva și noi am fost demoni, până ne-am unit suferințele.