Tu, Fecioară aleasă mamă,
Ești pocal sfânt cu agheasmă,
De când L-ai adus pe lume,
Ca minunea s-o confirme,
Ne-ai arătat cum să-L iubim
Și sufletul să ni-l sfințim.
L-ai ocrotit și L-ai crescut,
Te-ai închinat și L-ai crezut.
Păcatul nostru când L-a luat,
Tu ai aflat că n-a plecat,
El dăinuie în om și-acum,
În cel ce-i credincios și bun.
Când, ceasul morții Þi-a venit,
Sfințirea Ta a împlinit.
Te-a ridicat cu trup la cer,
Har dându-ți, ajutor să-ți cer.
Ești Icoana Mamei Sfinte,
Lumină-n suflet cuminte,
Ruga Ta în noi alină,
Când de greu viața-i preaplină.
Slăvită să fi Fecioară,
Icoană, sfântă comoară!