am intrat poate dintr-o eroare sau
doar preț de-un click

adulmec

miroase prea fain a nea!
copacul din fața casei mele
copacul din viața mea
copacul de zi cu zi
a gemut ușor înghețat
povară dulce-albă-molcomă..


au năvălit cândva șobolanii
poate de-aceea s-a stins atunci lumina
- sau poate urla doar instinctul din ei -
larma tăcerii..
n-am știut că trebuia doar să port bocanci
am aflat asta mai apoi
și că baletul nu stă în bombeurile lor
nici în cozile speriate, strivite
ci în șoapta muzicii

armonie

deschid fereastra
mângâi copacul
închid cartea
deschid ochii
primesc căldura geroasă


și-aprind lumina.