în tomberon o colivie o tăviță niște
farfurii mânjite cu lapte
și-un preș
toate șterse de timp
papagalul a trăit cinci ani mâța cinci
spre zece erau
cei mai buni prieteni când s-au luat de aripă și gheară și s-au dus
dincolo de curcubeu fără frică și fără
stăpân

din tren
stăpânul caută pe cer nori în formă de
inimă
și-n gări iubirea aproapelui
care-i va supra
viețui

dincolo de ultima stație