și nu ar trebui să știi nimic
ăsta e lucrul cel mai important
toate se vor întâmpla firesc
mai firesc decât trezitul de dimineață

vor fi desigur mici neajunsuri
dar ce sunt ele în comparație
cu mare – puternic-etern
ce sunt aceste drame corporatiste
ale cafelei de dimineață
ale așteptării în stația de autobuz

să nu ne împiedicăm deci
de aceste momente de rătăcire
de dorul de verde de iarbă
de dorul de dor de pământ

să nu ne gândim, să nu ne gândim

să mergem în pace
să mergem !
să-mbătrânim frumos
pe străzi betonate
că doar în secolul
ăsta nu se mai moare
așa, cu una cu două