un pui de ciobănesc mioritic îți încurcă pașii
se joacă leneș cu șoșonii, tu îți măsori sânii care
latră mut Luna prin fereastra larg deschisă
cauți formule să-l convingi pe omul tău suficient de legitim
să-ți dea bani pentru un implant, știi
că iubește ciobănescul mioritic și ameninți că
i-l vei boteza Silicon

el își ia sacoșa cu lucrurile personale și pleacă la
alta
vorbind singur pe stradă: măi ești nebun, cum să botezi câinele Silicon?
desigur, ți l-a lăsat, i se părea împietate să-l ia cu nume șui

tu juri pe șoșoni, pe pervazul ros de sâni
că îți vei face implant iar Lunii i se pare că deja ți-ai făcut
așa cum stai cu ciobănescul mioritic în brațe
și cum latră în burta ta minuscule taine: uf, bine că
a plecat