în ziua când voi fi lumină
mi-oi cerne umbra-n amintiri

copilăria începe și se termină cu prima zăpadă
cu primii bulgări, cu cazemate cimentate peste noapte
cu oameni de zăpadă mărșăluind printre colinde
cu sănii, cu zăpadă călcată în picioare
cu zloată, mizerie și inocență

adolescența începe și se termină cu un sărut
furat printre fulgi tolăniți pe gene
când visele aleargă desculțe
printre grade Celsius
mult prea sărace pentru o feerie

maturitatea începe și se termină cu un surâs
desprins de pe fața unui copil
ce îngerește zăpada
un zâmbet mult prea curat
pentru o simplă noapte de Crăciun

gândurile urmează circuitul apei în natură
literele ning viscolit sau liniștit
cuvinte se aștern, fraze se nasc
și zăpada scrie o nouă poveste
purtând urmele spulberate

când foile așteaptă…
sfârșit