libertatea de exprimare este garantată prin lege
de aceea ploaia își alege modul propriu de exprimare a deziluziei sau a durerii
pe care oricine altcineva ar așterne-o pe hârtie ca pe-o tristă poemă
și astfel ploaia spune tot ce are de spus în ritmul ei
așa cum știe ea
chiar dacă uneori sufocă
cu accentul ei depresiv
dar dacă nu ar fi ea,
cine ar mai șterge copilăria din obrajii gutuilor
și cine le-ar mai da crizantemelor
aura lor maiestuoasă
de efemer printre frunze moarte

dreptul la liberă asociere
permite stropilor de ploaie să mărșăluiască
să se adune in piețe, pe stradă, în mulțimi imense
revărsându-se, aglutinându-se, inundând
adaptându-se geografiei locului
până la diluviu
ieri, toată ziua mi-au bătut în geam strigându-mi să mă alătur lor
să-mi strig și eu nemulțumirile, să mă fac auzit
de parcă nefiind ploaie
aș avea un cuvânt de spus vremurilor
dar cred că va veni o zi
când nor fiind
mă voi întoarce-n stradă
alăturându-mă mulțimii cu vocalizele mele
spălându-mi temerile și spaimele
strânse la rigola unei vieți