Obosiți, treziți din somnul dulce,
Plecăm la muncă și ne gândim
Furiile să ni le stăpânim
Pe drumul scăldat în întuneric.

Și greoi, fără chef și fără vlagă,
Ne apucăm încet încet de treabă...
Suntem pregătiți și chiar începem
Să ne re-găsim umorul de aseară.

Munca merge mai departe,
Vin materiale pe resort,
În uzina veche, prăfuită
Ne apucă al copilăriei dor.

Iar când nervii se revarsă,
Roata de șmirghel tună furioasă,
Și al Marietei țeastă toantă
Se rășchiră-n tristul polizor.