Despre taină

O viaţă fără taine ar fi o invenţie total neinteresantă, anostă, chiar ridicolă, în ultimă instanţă, un nonsens îndemnând la lene, implicit, la destrămare.

Omul trebuie să aibă mereu motive de căutare.

Despre plâns

Câteodată trăirile cele mai autentice vin cu o stare de plâns.

Despre joc

Orizontul jocului îi este obturat omului de demoni lăuntrici, care-l înrobesc, privându-l de aptitudinea de a vizualiza spaţiul ludicului, spaţiu mai mult decât necesar pentru desăvârşirea condiţiei umane în vecinătatea transcendentului.

A intra în joc înseamnă însă a-ţi asuma reguli destul de precise.

Nu te poţi juca de-adevăratelea dacă nu ai disponibilitatea jocului.

Despre artă

Nu poţi exprima ilimitatul simbolic al unui tablou prin vorbe; cu certitudine o vei putea face aranjând poetic cuvinte. Un altul va veni şi, neştiind cum să-ţi explice mesajul poemului, îţi va pune înaintea sufletului „Peisaj cu om şi Dumnezeu”.

Despre aşteptare

Ceea ce ne umanizează şi ne divinizează în acelaşi timp este acea ancorare în aşteptare, ca spaţiu al manifestării încrederii.

Încrederea este cea care îţi furnizează resursele, ea este chezăşie a capacităţilor tale expectatoare.

‘Aşteptarea’ şi ‘încrederea’ sunt mai mult decât intrinsec legate.

Pacea vine prin încredinţare (Binelui).